ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2371/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2371/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cerere înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de
11 noiembrie 2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
Securității a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se
constatate calitatea de lucrător al Securității a pârâtului T.T.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 22 mai 2008 adresată
C.N.S.A.S. de către doamna C.A.I., se solicită verificarea, sub aspectul
constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau
subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr.
I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit documente care se află
în dosar, cerere care, față de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr.
24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, este legală.
În fapt, s-a arătat
că din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/1/2720 din 10 septembrie 2009 și
al înscrisurilor atașate acțiunii, a rezultat că pârâtul T.T. a avut gradele de
locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brașov, Serviciul 2
(1980) și, respectiv, căpitan în cadrul Direcției a 1-a, Serviciul 2(1988),
calitate în care, în contextul supravegherii informative a persoanelor membre
ale cultului reformat din România, a procedat la "intensificarea
controlului informativ în mediile cultului reformat", uzând în acest fel
de date și informații obținute de la colaboratorii aflați în legătura organelor
de Securitate: "s-a cerut să se manifeste grijă deosebită pentru a se
preveni deconspirarea sursei în cauză și a se evita unele ecouri favorabile
acțiunii inițiate de obiectiv, indicându-se ca surselor folosite în caz să nu
li se facă precizări concrete, ci să fie solicitate să abordeze tangențial în
mediu, discuții legate de acțiunile antiromânești ce au avut loc în Ungaria și
despre măsurile de sistematizare a localităților rurale".
Pârâtul a recurs la
"amânarea conferințelor" organizate de către cultul reformat, prin
intermediul Departamentului Cultelor. A consemnat și intențiile Securității
față de aceste conferințe: "cu prilejul acestor ședințe să fie prezentată
și o temă de educație patriotică, prilej în care să se înfățișeze și scopurile
nobile urmărite de către partidul și statul nostru prin măsurile preconizate
pentru sistematizarea localităților rurale".
De asemenea, în
aceeași calitate de lucrător al Securității, a aprobat "intensificarea
controlului informativ" asupra unei persoane semnalată cu "grave
manifestări anticomuniste".
A mai arătat
reclamantul că pârâtul, așa cum reiese din textul rezoluției, a înțeles prin
"control informativ", inclusiv măsura culegerii de date și informații
prin rețeaua de colaboratori ai Securității. Activitatea sa, în calitate de
angajat al fostei Securități, s-a remarcat prin acțiunile ce au avut ca efect
îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoscute și
garantate de legislația în vigoare la acea dată: - dreptul la viață privată
prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și
Politice; - dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut
de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul
Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; - dreptul la
libertatea gândirii și a religiei prevăzut de art. 30 din Constituția României
din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la
Drepturile Civile și Politice, fiind îndeplinite condițiile impuse de legiuitor
prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea
de "lucrător al Securității".
În drept, au fost
invocate art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1)
din O.U.G. nr. 24/2008 coroborate cu art. 27 alin. (1) și alin. (5), art. 35
alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.,
adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, și art. 112 C. proc.
civ.
Pârâtul a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, iar la
termenul din 9 noiembrie 2010, a invocat și excepția inadmisibilității
acțiunii, motivând că promovarea acesteia s-a făcut fără respectarea
dispozițiilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
Hotărârea instanței
de fond
Prin Sentința nr.
3669 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, s-a respins excepția inadmisibilității; s-a admis
acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
Securității, în contradictoriu cu pârâtul T.T. Prin sentință s-a constatat
calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de fond, sub aspectul admisibilității acțiunii, a
reținut că cererea de verificare a calității de lucrător al securității este
formulată de C.A.I., soția supraviețuitoare a lui C.K., decedat la 14 ianuarie
2002, fapt care rezultă din actele depuse la dosar, respectiv din certificatul
de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului.
Având în vedere că
pârâtul a consemnat în scris notele informative date de sursa "M." cu
privire la persoana urmărită, a apreciat instanța de fond că sunt îndeplinite
condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G.
nr. 24/2008, întrucât pârâtul a "contribuit la instrumentarea
dosarului" prin consemnarea în scris a informațiilor transmise de
informatori, iar legea nu conține vreo cerință specială cu privire la
calitatea, scopul, efectele acestei contribuții.
Pe fond, Curtea a
constatat că situația de fapt invocată în motivarea acțiunii este corectă,
având în vedere nota privind măsurile întreprinse în cazul V. semnată de pârât
la 12 august 1988, cu privire la "intensificarea controlului informativ în
mediile cultului reformat", mențiunile de la finalul "notei de
analiză în D.B.", prin care pârâtul a aprobat "intensificarea
controlului informativ" asupra unei persoane semnalate cu "grave
manifestări anticomuniste".
Astfel a constatat
judecătorul fondului îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din
O.U.G. nr. 24/2008, întrucât pârâtul a avut calitatea de ofițer de securitate
în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brașov, iar prin activitățile
desfășurate de pârât, a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale
omului - dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional
cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea de exprimare
și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965,
coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile
și Politice; dreptul la libertatea gândirii și a religiei prevăzut de art. 30
din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul
Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.
Recursul
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs recurentul-pârât T.T., criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
S-a solicitat
admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii
cererii de chemare în judecată, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar,
ca nefondată.
S-a arătat în
motivele de recurs că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția
inadmisibilității acțiunii în constatare față de neîndeplinirea condițiilor
prevăzute de art. 1 alin. (7) teza inițială, coroborat cu alin. (8) din O.U.G.
nr. 24/2008.
Se susține în acest
sens că certificatul de deces prezentat în instanță nu face dovada calității de
soț supraviețuitor/rudă până la gradul 4 a persoanei îndreptățite a avea acces
la dosarul întocmit de Securitate.
Un alt motiv de
recurs îl constituie neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1 alin. (7)
teza finală din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât verificarea calității de lucrător
al Securității se poate face la cerere numai în cazul ofițerilor sau
subofițerilor care au contribuit la instrumentarea dosarului la care persoana
interesată a solicitat accesul, condiție preliminară sesizării instanței.
Astfel, s-a precizat
că cele 4 note informative întocmite de către pârât nu se circumscriu noțiunii
de "contribuire la instrumentarea dosarului".
În ceea ce privește
fondul cauzei, s-a apreciat că soluția instanței de fond nu cuprinde raționamentul
juridic al judecătorului, ci doar preluarea unor afirmații selective ale
reclamantului, din texte rupte din contextul de ansamblu al documentelor.
S-a susținut că
măsurile dispuse în cazul "V." nu au fost de natură să suprime sau să
îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale omului ci au vizat
protejarea unor surse și dejucarea demersurilor serviciilor de informații
ungare.
De asemenea, s-a
arătat că cele două înscrisuri analizate de către instanța de fond, respectiv
nota în cazul Vasile și pretinsa notă de analiză în D.B. nu au legătură cu
dosarul indicat de petent și nu pot fi invocate conform art. 1 alin. (7),
coroborat cu art. 2 lit. a) și e) din O.U.G. nr. 24/2008.
Considerentele și
soluția instanței de recurs
Analizând sentința
atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304
ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în
limitele și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se reține că
prin cererea nr. P 422/08 din 22 mai 2008, adresată CNSAS de către petenta
C.A.I., în calitate de soție supraviețuitoare a lui C.K., s-a solicitat
verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător Securității, pentru
ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond
informativ nr. I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit
documentele.
În acord cu soluția
instanței de fond, Înalta Curte constată că în mod corect a fost soluționată
excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere dispozițiile art. 1 alin.
(8) din O.U.G. nr. 24/2008, care conferă soțului supraviețuitor dreptul de a
solicita Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la
dosarul soțului, dovada calității fiind efectuată prin depunerea certificatului
de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului (dosar
fond).
Înalta Curte
apreciază însă că este fondată critica recurentului, având în vedere că prima
instanță, adăugând la lege, a făcut o interpretare eronată a prevederilor art.
1 alin. (1), (7) și (9) din ordonanța mai sus arătată.
În cererea de
sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică intimată
a invocat ca temei legal dispozițiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8
lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și
completările ulterioare.
Într-adevăr, potrivit
art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, "persoana, subiect al unui dosar
din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să
afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care
au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita
verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau
subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este
aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din
oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență".
Alin. (8) al
aceluiași art. prevede că "De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7)
beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv
ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari".
Deci, din
interpretarea sistematică și teleologică a textelor legal citate mai sus,
rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3
din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor
structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane
îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de
urmărire din partea fostelor structuri ale Securității, sau la cererea soțului
supraviețuitor și a rudelor acestuia.
Totodată, în al
doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a
calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau
subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei
îndreptățite, care a formulat cererea, iar nu și cu privire la ofițerii sau
subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane care
nu au formulat cerere de verificare în temeiul dispozițiilor respective.
În speță, nu s-a
contestat calitatea recurentului-pârât de fost angajat al Securității, însă,
sub aspectul verificării condiției prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.
24/2008, nu s-a stabilit în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la
completarea dosarului de urmărire al soțului persoanei îndreptățite care a
formulat cererea de verificare.
Or, în cauză
recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de petenta C.A.I., în
calitate de soție supraviețuitoare a lui C.K., dar în conținutul Notei de
constatare cât și al celorlalte acte aflate la dosarul cauzei rezultă că
pârâtul ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut
verificarea acestuia.
În ceea ce privește
persoana numitului C.K., la dosar au fost depuse patru documente, care
reprezintă note olografe, furnizate de sursa "M." care se referă la
probleme de natură economică, cu accent pe domeniul exportului, cu caracter
constatator, care nu cuprind sarcini, măsuri sau orice alte precizări care să
fie circumscrise condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008
respectiv, desfășurarea de activități prin care a suprimat sau a îngrădit
drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Recurentul-reclamant
a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, fiind reținute în mod
greșit de către instanța de fond ca fiind probe prin care s-a dovedit
îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008,
însă acele persoane nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1
alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
În același sens,
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal s-a mai pronunțat, în situații similare și prin alte decizii (ex.
Decizia nr. 1582/2011, 2562/2011, 5359/2011).
Această abordare se
regăsește constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție,
secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de
principiu din data de 11 iunie 2012 având ca obiect interpretarea și aplicarea
art. 1 (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, care a fost
adoptată în exercitarea rolului Înaltei Curți, consacrat de art. 126 (3) din Constituția
României și de art. 18 (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea și aplicarea unitară a
legii.
Temeiul legal al
soluției adoptate în recurs.
Față de acestea,
constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304
ind. 1 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art.
20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită
recursul formulat, să se modifice sentința recurată și, pe fond, să se dispună
respingerea acțiunii în constatare formulată de Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de T.T. împotriva Sentinței nr. 3669 din 24 mai 2011 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică în parte
sentința atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Menține celelalte
dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 februarie 2013.
Procesat de GGC - CL