ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2371/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cerere înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 11 noiembrie 2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate calitatea de lucrător al Securității a pârâtului T.T. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 22 mai 2008 adresată C.N.S.A.S. de către doamna C.A.I., se solicită verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit documente care se află în dosar, cerere care, față de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, este legală. În fapt, s-a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/1/2720 din 10 septembrie 2009 și al înscrisurilor atașate acțiunii, a rezultat că pârâtul T.T.

a avut gradele de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brașov, Serviciul 2 (1980) și, respectiv, căpitan în cadrul Direcției a 1-a, Serviciul 2(1988), calitate în care, în contextul supravegherii informative a persoanelor membre ale cultului reformat din România, a procedat la "intensificarea controlului informativ în mediile cultului reformat", uzând în acest fel de date și informații obținute de la colaboratorii aflați în legătura organelor de Securitate: "s-a cerut să se manifeste grijă deosebită pentru a se preveni deconspirarea sursei în cauză și a se evita unele ecouri favorabile acțiunii inițiate de obiectiv, indicându-se ca surselor folosite în caz să nu li se facă precizări concrete, ci să fie solicitate să abordeze tangențial în mediu, discuții legate de acțiunile antiromânești ce au avut loc în Ungaria și despre măsurile de sistematizare a localităților rurale". Pârâtul a recurs la "amânarea conferințelor" organizate de către cultul reformat, prin intermediul Departamentului Cultelor.

A consemnat și intențiile Securității față de aceste conferințe: "cu prilejul acestor ședințe să fie prezentată și o temă de educație patriotică, prilej în care să se înfățișeze și scopurile nobile urmărite de către partidul și statul nostru prin măsurile preconizate pentru sistematizarea localităților rurale". De asemenea, în aceeași calitate de lucrător al Securității, a aprobat "intensificarea controlului informativ" asupra unei persoane semnalată cu "grave manifestări anticomuniste". A mai arătat reclamantul că pârâtul, așa cum reiese din textul rezoluției, a înțeles prin "control informativ", inclusiv măsura culegerii de date și informații prin rețeaua de colaboratori ai Securității.

Activitatea sa, în calitate de angajat al fostei Securități, s-a remarcat prin acțiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată: - dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; - dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; - dreptul la libertatea gândirii și a religiei prevăzut de art. 30 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, fiind îndeplinite condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securității". În drept, au fost invocate art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 coroborate cu art. 27 alin. (1) și alin. (5), art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, și art. 112 C. proc. civ. Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, iar la termenul din 9 noiembrie 2010, a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, motivând că promovarea acesteia s-a făcut fără respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.

Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 3669 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția inadmisibilității; s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul T.T. Prin sentință s-a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, sub aspectul admisibilității acțiunii, a reținut că cererea de verificare a calității de lucrător al securității este formulată de C.A.I., soția supraviețuitoare a lui C.K., decedat la 14 ianuarie 2002, fapt care rezultă din actele depuse la dosar, respectiv din certificatul de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului.

Având în vedere că pârâtul a consemnat în scris notele informative date de sursa "M." cu privire la persoana urmărită, a apreciat instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât pârâtul a "contribuit la instrumentarea dosarului" prin consemnarea în scris a informațiilor transmise de informatori, iar legea nu conține vreo cerință specială cu privire la calitatea, scopul, efectele acestei contribuții.

Pe fond, Curtea a constatat că situația de fapt invocată în motivarea acțiunii este corectă, având în vedere nota privind măsurile întreprinse în cazul V. semnată de pârât la 12 august 1988, cu privire la "intensificarea controlului informativ în mediile cultului reformat", mențiunile de la finalul "notei de analiză în D.B.", prin care pârâtul a aprobat "intensificarea controlului informativ" asupra unei persoane semnalate cu "grave manifestări anticomuniste". Astfel a constatat judecătorul fondului îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, întrucât pârâtul a avut calitatea de ofițer de securitate în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brașov, iar prin activitățile desfășurate de pârât, a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului - dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea gândirii și a religiei prevăzut de art. 30 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul-pârât T.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată. S-a arătat în motivele de recurs că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii în constatare față de neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1 alin. (7) teza inițială, coroborat cu alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008. Se susține în acest sens că certificatul de deces prezentat în instanță nu face dovada calității de soț supraviețuitor/rudă până la gradul 4 a persoanei îndreptățite a avea acces la dosarul întocmit de Securitate.

Un alt motiv de recurs îl constituie neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1 alin. (7) teza finală din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât verificarea calității de lucrător al Securității se poate face la cerere numai în cazul ofițerilor sau subofițerilor care au contribuit la instrumentarea dosarului la care persoana interesată a solicitat accesul, condiție preliminară sesizării instanței. Astfel, s-a precizat că cele 4 note informative întocmite de către pârât nu se circumscriu noțiunii de "contribuire la instrumentarea dosarului". În ceea ce privește fondul cauzei, s-a apreciat că soluția instanței de fond nu cuprinde raționamentul juridic al judecătorului, ci doar preluarea unor afirmații selective ale reclamantului, din texte rupte din contextul de ansamblu al documentelor.

S-a susținut că măsurile dispuse în cazul "V." nu au fost de natură să suprime sau să îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale omului ci au vizat protejarea unor surse și dejucarea demersurilor serviciilor de informații ungare. De asemenea, s-a arătat că cele două înscrisuri analizate de către instanța de fond, respectiv nota în cazul Vasile și pretinsa notă de analiză în D.B. nu au legătură cu dosarul indicat de petent și nu pot fi invocate conform art. 1 alin. (7), coroborat cu art. 2 lit. a) și e) din O.U.G. nr. 24/2008. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se reține că prin cererea nr. P 422/08 din 22 mai 2008, adresată CNSAS de către petenta C.A.I., în calitate de soție supraviețuitoare a lui C.K., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit documentele. În acord cu soluția instanței de fond, Înalta Curte constată că în mod corect a fost soluționată excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, care conferă soțului supraviețuitor dreptul de a solicita Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la dosarul soțului, dovada calității fiind efectuată prin depunerea certificatului de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului (dosar fond).

Înalta Curte apreciază însă că este fondată critica recurentului, având în vedere că prima instanță, adăugând la lege, a făcut o interpretare eronată a prevederilor art. 1 alin. (1), (7) și (9) din ordonanța mai sus arătată. În cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică intimată a invocat ca temei legal dispozițiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. Într-adevăr, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, "persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență". Alin. (8) al aceluiași art. prevede că "De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari". Deci, din interpretarea sistematică și teleologică a textelor legal citate mai sus, rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securității, sau la cererea soțului supraviețuitor și a rudelor acestuia.

Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea, iar nu și cu privire la ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au formulat cerere de verificare în temeiul dispozițiilor respective. În speță, nu s-a contestat calitatea recurentului-pârât de fost angajat al Securității, însă, sub aspectul verificării condiției prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, nu s-a stabilit în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la completarea dosarului de urmărire al soțului persoanei îndreptățite care a formulat cererea de verificare.

Or, în cauză recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de petenta C.A.I., în calitate de soție supraviețuitoare a lui C.K., dar în conținutul Notei de constatare cât și al celorlalte acte aflate la dosarul cauzei rezultă că pârâtul ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea acestuia. În ceea ce privește persoana numitului C.K., la dosar au fost depuse patru documente, care reprezintă note olografe, furnizate de sursa "M." care se referă la probleme de natură economică, cu accent pe domeniul exportului, cu caracter constatator, care nu cuprind sarcini, măsuri sau orice alte precizări care să fie circumscrise condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008 respectiv, desfășurarea de activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Recurentul-reclamant a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, fiind reținute în mod greșit de către instanța de fond ca fiind probe prin care s-a dovedit îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, însă acele persoane nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal s-a mai pronunțat, în situații similare și prin alte decizii (ex.

Decizia nr. 1582/2011, 2562/2011, 5359/2011). Această abordare se regăsește constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de principiu din data de 11 iunie 2012 având ca obiect interpretarea și aplicarea art. 1 (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, care a fost adoptată în exercitarea rolului Înaltei Curți, consacrat de art. 126 (3) din Constituția României și de art. 18 (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea și aplicarea unitară a legii. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Față de acestea, constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 ind.

1 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită recursul formulat, să se modifice sentința recurată și, pe fond, să se dispună respingerea acțiunii în constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de T.T. împotriva Sentinței nr. 3669 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2013. Procesat de GGC - CL