ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2371/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2371/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cerere înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de

11 noiembrie 2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se

constatate calitatea de lucrător al Securității a pârâtului T.T.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 22 mai 2008 adresată

C.N.S.A.S. de către doamna C.A.I., se solicită verificarea, sub aspectul

constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr.

I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit documente care se află

în dosar, cerere care, față de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr.

24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, este legală.

În fapt, s-a arătat

că din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/1/2720 din 10 septembrie 2009 și

al înscrisurilor atașate acțiunii, a rezultat că pârâtul T.T. a avut gradele de

locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brașov, Serviciul 2

(1980) și, respectiv, căpitan în cadrul Direcției a 1-a, Serviciul 2(1988),

calitate în care, în contextul supravegherii informative a persoanelor membre

ale cultului reformat din România, a procedat la "intensificarea

controlului informativ în mediile cultului reformat", uzând în acest fel

de date și informații obținute de la colaboratorii aflați în legătura organelor

de Securitate: "s-a cerut să se manifeste grijă deosebită pentru a se

preveni deconspirarea sursei în cauză și a se evita unele ecouri favorabile

acțiunii inițiate de obiectiv, indicându-se ca surselor folosite în caz să nu

li se facă precizări concrete, ci să fie solicitate să abordeze tangențial în

mediu, discuții legate de acțiunile antiromânești ce au avut loc în Ungaria și

despre măsurile de sistematizare a localităților rurale".

Pârâtul a recurs la

"amânarea conferințelor" organizate de către cultul reformat, prin

intermediul Departamentului Cultelor. A consemnat și intențiile Securității

față de aceste conferințe: "cu prilejul acestor ședințe să fie prezentată

și o temă de educație patriotică, prilej în care să se înfățișeze și scopurile

nobile urmărite de către partidul și statul nostru prin măsurile preconizate

pentru sistematizarea localităților rurale".

De asemenea, în

aceeași calitate de lucrător al Securității, a aprobat "intensificarea

controlului informativ" asupra unei persoane semnalată cu "grave

manifestări anticomuniste".

A mai arătat

reclamantul că pârâtul, așa cum reiese din textul rezoluției, a înțeles prin

"control informativ", inclusiv măsura culegerii de date și informații

prin rețeaua de colaboratori ai Securității. Activitatea sa, în calitate de

angajat al fostei Securități, s-a remarcat prin acțiunile ce au avut ca efect

îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoscute și

garantate de legislația în vigoare la acea dată: - dreptul la viață privată

prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice; - dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut

de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul

Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; - dreptul la

libertatea gândirii și a religiei prevăzut de art. 30 din Constituția României

din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la

Drepturile Civile și Politice, fiind îndeplinite condițiile impuse de legiuitor

prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea

de "lucrător al Securității".

În drept, au fost

invocate art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1)

din O.U.G. nr. 24/2008 coroborate cu art. 27 alin. (1) și alin. (5), art. 35

alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.,

adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, și art. 112 C. proc.

civ.

Pârâtul a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, iar la

termenul din 9 noiembrie 2010, a invocat și excepția inadmisibilității

acțiunii, motivând că promovarea acesteia s-a făcut fără respectarea

dispozițiilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.

Hotărârea instanței

de fond

Prin Sentința nr.

3669 din 24 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, s-a respins excepția inadmisibilității; s-a admis

acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității, în contradictoriu cu pârâtul T.T. Prin sentință s-a constatat

calitatea pârâtului de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond, sub aspectul admisibilității acțiunii, a

reținut că cererea de verificare a calității de lucrător al securității este

formulată de C.A.I., soția supraviețuitoare a lui C.K., decedat la 14 ianuarie

2002, fapt care rezultă din actele depuse la dosar, respectiv din certificatul

de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului.

Având în vedere că

pârâtul a consemnat în scris notele informative date de sursa "M." cu

privire la persoana urmărită, a apreciat instanța de fond că sunt îndeplinite

condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G.

nr. 24/2008, întrucât pârâtul a "contribuit la instrumentarea

dosarului" prin consemnarea în scris a informațiilor transmise de

informatori, iar legea nu conține vreo cerință specială cu privire la

calitatea, scopul, efectele acestei contribuții.

Pe fond, Curtea a

constatat că situația de fapt invocată în motivarea acțiunii este corectă,

având în vedere nota privind măsurile întreprinse în cazul V. semnată de pârât

la 12 august 1988, cu privire la "intensificarea controlului informativ în

mediile cultului reformat", mențiunile de la finalul "notei de

analiză în D.B.", prin care pârâtul a aprobat "intensificarea

controlului informativ" asupra unei persoane semnalate cu "grave

manifestări anticomuniste".

Astfel a constatat

judecătorul fondului îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din

O.U.G. nr. 24/2008, întrucât pârâtul a avut calitatea de ofițer de securitate

în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Brașov, iar prin activitățile

desfășurate de pârât, a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale

omului - dreptul la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional

cu privire la Drepturile Civile și Politice; dreptul la libertatea de exprimare

și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965,

coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile

și Politice; dreptul la libertatea gândirii și a religiei prevăzut de art. 30

din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul

Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

Recursul

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs recurentul-pârât T.T., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

S-a solicitat

admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii

cererii de chemare în judecată, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar,

ca nefondată.

S-a arătat în

motivele de recurs că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția

inadmisibilității acțiunii în constatare față de neîndeplinirea condițiilor

prevăzute de art. 1 alin. (7) teza inițială, coroborat cu alin. (8) din O.U.G.

nr. 24/2008.

Se susține în acest

sens că certificatul de deces prezentat în instanță nu face dovada calității de

soț supraviețuitor/rudă până la gradul 4 a persoanei îndreptățite a avea acces

la dosarul întocmit de Securitate.

Un alt motiv de

recurs îl constituie neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 1 alin. (7)

teza finală din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât verificarea calității de lucrător

al Securității se poate face la cerere numai în cazul ofițerilor sau

subofițerilor care au contribuit la instrumentarea dosarului la care persoana

interesată a solicitat accesul, condiție preliminară sesizării instanței.

Astfel, s-a precizat

că cele 4 note informative întocmite de către pârât nu se circumscriu noțiunii

de "contribuire la instrumentarea dosarului".

În ceea ce privește

fondul cauzei, s-a apreciat că soluția instanței de fond nu cuprinde raționamentul

juridic al judecătorului, ci doar preluarea unor afirmații selective ale

reclamantului, din texte rupte din contextul de ansamblu al documentelor.

S-a susținut că

măsurile dispuse în cazul "V." nu au fost de natură să suprime sau să

îngrădească drepturi și libertăți fundamentale ale omului ci au vizat

protejarea unor surse și dejucarea demersurilor serviciilor de informații

ungare.

De asemenea, s-a

arătat că cele două înscrisuri analizate de către instanța de fond, respectiv

nota în cazul Vasile și pretinsa notă de analiză în D.B. nu au legătură cu

dosarul indicat de petent și nu pot fi invocate conform art. 1 alin. (7),

coroborat cu art. 2 lit. a) și e) din O.U.G. nr. 24/2008.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în

limitele și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se reține că

prin cererea nr. P 422/08 din 22 mai 2008, adresată CNSAS de către petenta

C.A.I., în calitate de soție supraviețuitoare a lui C.K., s-a solicitat

verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător Securității, pentru

ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond

informativ nr. I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit

documentele.

În acord cu soluția

instanței de fond, Înalta Curte constată că în mod corect a fost soluționată

excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere dispozițiile art. 1 alin.

(8) din O.U.G. nr. 24/2008, care conferă soțului supraviețuitor dreptul de a

solicita Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității accesul la

dosarul soțului, dovada calității fiind efectuată prin depunerea certificatului

de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului (dosar

fond).

Înalta Curte

apreciază însă că este fondată critica recurentului, având în vedere că prima

instanță, adăugând la lege, a făcut o interpretare eronată a prevederilor art.

1 alin. (1), (7) și (9) din ordonanța mai sus arătată.

În cererea de

sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică intimată

a invocat ca temei legal dispozițiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8

lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și

completările ulterioare.

Într-adevăr, potrivit

art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, "persoana, subiect al unui dosar

din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să

afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care

au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita

verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este

aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din

oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență".

Alin. (8) al

aceluiași art. prevede că "De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7)

beneficiază soțul supraviețuitor și rudele până la gradul al patrulea inclusiv

ale persoanei decedate ori moștenitorii săi testamentari".

Deci, din

interpretarea sistematică și teleologică a textelor legal citate mai sus,

rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3

din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor

structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane

îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de

urmărire din partea fostelor structuri ale Securității, sau la cererea soțului

supraviețuitor și a rudelor acestuia.

Totodată, în al

doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a

calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei

îndreptățite, care a formulat cererea, iar nu și cu privire la ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane care

nu au formulat cerere de verificare în temeiul dispozițiilor respective.

În speță, nu s-a

contestat calitatea recurentului-pârât de fost angajat al Securității, însă,

sub aspectul verificării condiției prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008, nu s-a stabilit în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la

completarea dosarului de urmărire al soțului persoanei îndreptățite care a

formulat cererea de verificare.

Or, în cauză

recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de petenta C.A.I., în

calitate de soție supraviețuitoare a lui C.K., dar în conținutul Notei de

constatare cât și al celorlalte acte aflate la dosarul cauzei rezultă că

pârâtul ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut

verificarea acestuia.

În ceea ce privește

persoana numitului C.K., la dosar au fost depuse patru documente, care

reprezintă note olografe, furnizate de sursa "M." care se referă la

probleme de natură economică, cu accent pe domeniul exportului, cu caracter

constatator, care nu cuprind sarcini, măsuri sau orice alte precizări care să

fie circumscrise condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008

respectiv, desfășurarea de activități prin care a suprimat sau a îngrădit

drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Recurentul-reclamant

a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, fiind reținute în mod

greșit de către instanța de fond ca fiind probe prin care s-a dovedit

îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008,

însă acele persoane nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1

alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

În același sens,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal s-a mai pronunțat, în situații similare și prin alte decizii (ex.

Decizia nr. 1582/2011, 2562/2011, 5359/2011).

Această abordare se

regăsește constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de

principiu din data de 11 iunie 2012 având ca obiect interpretarea și aplicarea

art. 1 (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată și completată, care a fost

adoptată în exercitarea rolului Înaltei Curți, consacrat de art. 126 (3) din Constituția

României și de art. 18 (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea și aplicarea unitară a

legii.

Temeiul legal al

soluției adoptate în recurs.

Față de acestea,

constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304

ind. 1 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art.

20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită

recursul formulat, să se modifice sentința recurată și, pe fond, să se dispună

respingerea acțiunii în constatare formulată de Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de T.T. împotriva Sentinței nr. 3669 din 24 mai 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte

sentința atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 februarie 2013.

Procesat de GGC - CL