ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1172/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1172/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele

cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București la data de 03 decembrie 2010, reclamantul Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat a se constata calitatea de

lucrător al Securității în ce-l privește pe pârâtul A.A.

S-a arătat că, prin

cererile din 02 iunie 2009, din 27 ianuarie 2009, din 19 mai 2009 și din 13

august 2009, adresate C.N.S.A.S. de către domnii N.M., E.P., D.M. și P.C., se

solicită verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al

Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarelor fond informativ nr. 147152 (vol. I, f. 8), nr. 110396

(vol. I, f. 116), nr. 43000 (f. 20, 24) și nr. 45637 (f. 1, 2,10, 11, 18, 19),

(cote C.N.S.A.S.), dosare în care pârâtul A.A. a întocmit documente care se

află la filele menționate anterior, pentru fiecare cotă. Ținând cont de

prevederile art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la

propriul dosar și deconspirarea Securității, cererile formulate sunt legale.

S-a mai învederat de

către reclamant că, așa cum rezultă din cuprinsul Notei de constatare nr. DI/I/2059

din 30 august 2010 și al înscrisurilor atașate acțiunii, pârâtul a avut gradele

de locotenent colonel (1982, 1983), colonel (1984, 1985, 1987, 1988) și

funcțiile de șef al Serviciului 2/A (1982, 1983, 1984, 1985) și șef al

Serviciului 2/B (1987, 1988) din cadrul Inspectoratului Județean de Securitate

Galați.

S-a mai arătat că în

această calitate, în contextul urmăririi informative a unei persoane care „a

cerut plecare definitivă din țară, este suspect ele evaziune", pârâtul a

aprobat dirijarea rețelei informative pe lângă acesta, interceptarea

corespondenței, precum și contactarea periodică în scopul „descurajării"

acestuia.

Pârâtul A.A. a

formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată și

nefondată

instanței de fond

Prin sentința nr. 5601

din 4 octombrie 2011, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a

constatat calitatea de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța

această hotărâre s-au reținut în esență următoarele.

Curtea a constatat că

situația de fapt expusă de reclamant a fost dovedită cu următoarele probe:

raportul cu propunerea de avertizare a numitului D.M., aprobat de pârât, în

calitate de șef Serviciu 2/B.I.J. Galați, din care rezulta că persoana

avertizată a audiat știrile postului de radio V.A., unde se prezentau „știri

tendențioase privind evenimentul de la Brașov din 15 noiembrie 1987" și a

procedat la „confecționarea unor fițuici cu conținut denigrator" pe care

împreună cu o altă persoană le-au difuzat în Galați; din raportul cu propunere

de audiere a numitului P.V., aprobat de pârât, din 1985, rezultă că această

persoană făcea „comentarii deosebit de ostile, adresând cuvinte și expresii

jignitoare la adresa politicii partidului și statului", raport nr. 201/1985

din care rezultă că respectiva persoană a fost avertizată; prin nota din 09

februarie 1984 și nota de analiză din 21 februarie 1984 pârâtul a dispus măsuri

de supraveghere a unei persoane (G.I.), cunoscut cu intenții de evaziune; la 25

noiembrie 1982 a aprobat raportul privind măsuri de cercetare a evenimentului

de la Grupul Școlar nr. X, unde apăruse o inscripție pe perete „cu caracter

ostil" (se referă la o cerere de alimente și injurii adresate

președintelui statului).

Astfel a reținut

Curtea că prin activitățile desfășurate de pârât, acesta a suprimat, respectiv

îngrădit drepturi fundamentale ale omului dreptul la libertatea de exprimare și

libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965,

coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile civile și

politice, precum și dreptul la viață privată, secretul corespondenței din

Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internațional

privind Drepturile civile și politice.

de A.A. împotriva sentinței nr. 5601 din 4 octombrie 2011 a Curții de Apel

București.

Motivele de recurs

sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ.

3.1. Hotărârea a fost

pronunțată cu aplicarea greșită a legii; acțiunea era inadmisibilă.

Recurentul-pârât

consideră că intimata-reclamantă nu se afla în niciuna dintre ipotezele pentru

care legea o îndreptățea să solicite justiției constatarea calității de

lucrător al Securității, iar instanța de fond trebuia să respingă acțiunea ca

inadmisibilă.

Legiuitorul a restrâns

sfera persoanelor supuse deconspirării la lucrătorii de securitate și miliție

care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanelor care au sesizat

C.N.S.A.S. și nu la alte persoane.

În speță,

petiționarii au solicitat accesul la propriul dosar, iar din conținutul

acestuia nu rezultă că recurentul l-a instrumentat.

3.2. Hotărârea a fost

pronunțată fără temei legal, încălcându-se principiul preeminenței dreptului.

Deconspirarea

reprezintă o restrângere a unor drepturi și libertăți ale foștilor ofițeri și

subofițeri și trebuie să se înscrie în condițiile restrângerii prevăzute de art.

53 din Constituția României.

Extinderea

verificărilor la alți ofițeri sau subofițeri decât cei care au contribuit la

instrumentarea dosarului, constituie o încălcare a principiului preeminenței

dreptului.

3.3. Recurentul-pârât

nu a beneficiat de dreptul constituțional și european la un proces echitabil.

Reclamantul s-a

folosit de unele înscrisuri ce nu îi priveau pe petenți, în timp ce pârâtului

i-a fost respinsă proba cu înscrisuri și martori.

Se mai invocă și

faptul că lipsește avizul Direcției juridice din cadrul C.N.S.A.S., prevăzut de

art. 7 din O.U.G. nr. 24/2008.

3.4. Hotărârea este

dată cu aplicarea greșită a legii. Nu sunt întrunite condițiile pentru

constatarea calității de lucrător al Securității.

Recurentul avea ca

atribuții de șef serviciu coordonarea muncii lucrătorilor de pe platforma

combinatului siderurgic de la Galați.

Recurentul și

ofițerii săi aveau misiunea efectuării unor verificări de rutină în combinat și

pe teren: nume, prenume, adresă, loc de muncă, membri de familie, comportament

general, vicii de natură a crea climat de insecuritate sau indisciplină,

Decretul 400, alcoolul, părăsirea postului, abandonarea instalațiilor, etc.

Recurentul consideră

că, în mod greșit s-a apreciat că „asemenea banalități” ar putea duce la

îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 12 din Declarația

Universală a Dreptului Omului.

3.5. Prin notele

scrise depuse la dosar, recurentul și-a completat motivele de recurs, astfel:

3.5.1. A arătat că a

invocat excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 24/2008; excepția

neconvenționalității O.U.G. nr. 24/ 2008; excepția lipsei calității procesuale

active a C.N.S.A.S.; excepția lipsei calității procesuale pasive; inadmisibilitatea

acțiunii în constatare în raport de dispozițiile art. 111 Cod procedura civilă;

inadmisibilității de ordine publică; neconvenționalitatea procedurii de a

sesiza Curtea de Apel București cu pretinse fapte ce încalcă o convenție/ pact

internațional neratificate de România la data când se susține că ar fi fost

comise aceste încălcări; netemeinicia acțiunii.

3.5.2. Hotărârea

atacată este nemotivată – art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Au fost copiate în

hotărâre afirmațiile tendențioase și calomnioase ale reclamantului.

3.5.3. Instanța de

fond a rezolvat procesul fără punerea în dezbatere și cercetare a cererilor

pârâtului, nu a rezolvat fondul pricinii.

În cuprinsul

hotărârii nu se precizează argumentele pârâtului. Nu au fost puse în dezbatere

cererea de exercitare a controlului de convenționalitate a O.U.G. nr. 24/2008,

cererea privind excepția inadmisibilității acțiunii în constatare; cererea prin

care s-a invocat prevalența dreptului comunitar față de dreptul intern.

3.5.4. Hotărârea s-a

dat cu încălcarea competenței altor instanțe – art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

Actele de comandament

militar nu sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului

administrativ.

Curtea de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal, nu are competența

materială să judece încălcări ale drepturilor omului, ci numai instituțiile

juridice de drept internațional și comunitar: Comitetul Drepturilor Omului,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal, nu are competența

materială să judece eventualele încălcări ale Constituției României de către un

particular.

Un simplu cetățean nu

poate încălca Constituția, ci numai legile elaborate în baza prevederilor

constituționale.

3.5.5. Faptele supuse

judecății au fost calificate greșit, iar încadrarea juridică este eronată – art.

304 pct. 11 C. proc. civ.

Instanța de fond avea

obligația să constate că dreptul la viața privată și dreptul la exprimare nu

sunt drepturi absolute, îngrădirea acestor drepturi este prevăzută chiar în

cuprinsul documentelor invocate.

3.5.6. Prima instanță

și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești – art. 304 pct. 4 C. proc. civ.

Curtea de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal a acționat ca o instanță

extraordinară și a judecat recurentul-pârât pentru activități legale în

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, acte de comandament militar, fără ca

vreuna din condițiile necesare existenței răspunderii juridice să fie

îndeplinită.

3.5.7. Instanța de

fond a respins, cu încălcarea vădită a legii, excepția lipsei calității

procesuale – art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Lipsa calității

procesuale pasive este necontestată, deoarece pârâtul nu a contribuit la

instrumentarea dosarului persoanei care a solicitat verificarea calității de

lucrător al Securității.

La rândul său,

C.N.S.A.S. nu are calitate procesuală activă, deoarece, în absența cererii

persoanei îndreptățite, nu este îndrituită de a cerceta dosarul.

3.5.8. Instanța de

fond a omis să invoce din oficiu și să pună în dezbatere excepții de ordine

publică – art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Instanța avea

obligația să respingă ca inadmisibilă acțiunea.

3.5.9. Instanța de

fond a încălcat principiul imparțialității justiției – art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.

Judecătorul nu a

manifestat interes pentru aflarea adevărului, nu și-a exercitat rolul activ, a

adoptat o poziție vădit părtinitoare, a respins fără temei legal cererea

pârâtului de înfățișare de către C.N.S.A.S. a înscrisurilor doveditoare.

II. Considerentele

Înaltei Curți – instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară

exercitată

nefondat pentru argumentele ce vor fi arătate în continuare.

1.1. Acțiunea în

constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe

recurent, a pornit la cererea formulată de numiții N.E. E.P., D.M. și P.C.

pentru P.V., prin care se solicita verificarea ofițerilor sau subofițerilor

care au contribuit la instrumentarea dosarelor informative ce îi privește pe

petenți.

Din actele dosarului

rezultă că recurentul a contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I45637 –

titular P.V.; I43000 – titular D.M.; I047152 – titular N.M., cu referire și la

E.P.

Este corectă

afirmația recurentului conform căreia calitatea de lucrător al Securității se

poate stabili numai în ceea ce privește ofițerii/ subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarelor persoanelor care au formulat cerere,

deoarece ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 1 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr.

24/2008.

Acțiunea nu este însă

inadmisibilă, datorită întrunirii dispozițiilor legale în privința cererilor

formulate de P.C. (pentru P.V.), de D.M., N.E. și E.P., urmând a fi nerelevante

informațiile ce privesc alte persoane ce nu au formulat cerere în acest sens.

1.2. Principiul

preeminenței dreptului nu a fost încălcat, analizarea înscrisurilor referitoare

la D.M., P.V., N.E. și E.P., fiind în conformitate cu normele înscrise în

cuprinsul O.U.G. nr. 24/2008.

1.3. Din același

motiv nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, s-au găsit a fi

determinate pentru dovedirea acțiunii numai actele ce privesc pe cei patru

petenți.

Administrarea probei

cu înscrisuri a fost în mod corect respinsă de prima instanță, deoarece împrejurările

ce se doreau a fi dovedite nu erau contestate de partea adversă, în aceste

condiții dovada devenea inutilă, nepertinentă.

Din actele dosarului,

rezultă că recurentul-pârât nu a solicitat la instanța de fond administrarea

probei cu martori.

În ceea ce privește

respectarea prevederilor art. 7 din O.U.G. nr. 24/2008, se apreciază ca fiind

îndeplinite condițiile impuse de lege, acțiunea a fost semnată de președintele

C.N.S.A.S., iar nota de constatare a fost întocmită chiar de un consilier

juridic, existând avizele prevăzute de lege.

1.4. Condițiile

pentru constatarea calității de lucrător al Securității sunt îndeplinite.

Instanța de fond a

reținut în mod corect că recurentul-reclamant a aprobat un raport de avertizare

a lui D.M. pentru că acesta audia știrile postului de radio V.A., unde se

prezentau știri tendențioase privind evenimentul de la Brașov din 15 noiembrie 1987”.

De asemenea, un

raport de avertizare a fost aprobat și cu privire la P.V., care făcea

comentarii deosebit de ostile, adresând cuvinte și expresii jignitoare la

adresa politicii partidului și statului.

Numiții N.M. și E.P.

făceau obiectul urmăririi de către recurent care, în calitate de șef de

serviciu, aproba notele informative și solicita verificarea informațiilor.

1.5. Cu privire la

cererea intitulată „concluzii scrise finale”, se constată că aceasta conține

motive noi de recurs și, în măsura în care nu sunt motive de ordine publică, nu

pot fi luate în considerare, deoarece au fost depuse cu depășirea termenului

prevăzut de lege.

Recurentul-reclamant,

contrar celor afirmate, nu a ridicat excepția de neconstituționalitate a O.U.G.

nr. 24/2008.

Motivele de recurs

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și extinderea dispozițiilor art. 304

pct. 9 sunt depuse tardiv.

Motivul de recurs

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 11 C. proc. civ. a fost abrogat prin

O.U.G. nr. 138/2000.

Excepția

necompetenței materiale a Curții de Apel București (art. 304 pct. 3 C. proc.

civ.) este neîntemeiată, nu au fost supuse controlului instanței acte de

comandament militar.

Instanțele

judecătorești au competența să se pronunțe cu privire la încălcări ale

drepturilor omului, O.U.G. nr. 24/2008 este o lege specială ce a dat în

competența instanțelor de contencios administrativ și constatarea calității de

colaborator/ lucrător al Securității cu referire la persoane fizice.

Actul normativ a fost

supus controlului de constituționalitate. Încălcarea prevederilor

constituționale poate privi orice persoană, chiar și un simplu cetățean,

excluderea realizată de recurent nu are suport legal.

Analizarea excepției

lipsei calității procesuale pasive a pârâtului s-a făcut în cadrul soluționării

fondului cauzei, nefiind o excepție veritabilă, apărările ce țin de

neîntrunirea condițiilor impuse de O.U.G. nr. 24/2008 privesc fondul pricinii.

Aceleași argumente

pot fi invocate și în legătură cu excepția lipsei calității procesuale active a

C.N.S.A.S., acțiunea a fost pornită la cererea persoanelor îndreptățite,

conform legii.

nefiind întrunite motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1)

teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,

modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de A.A. împotriva sentinței nr. 5601 din 4 octombrie 2011 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 februarie 2013.