ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.05.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1752/2009

HOTĂRÂRE
12.05.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1752/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 21 din 25 februarie

2009 Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondate plângerile formulate de

petenții P.C. și P.E. împotriva Rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.

19/P/2008 din 6 noiembrie 2008 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Suceava față de intimata I.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de

art. 246 C. pen.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că petenții au formulat în calitate de persoane

vătămate o plângere penală solicitând efectuarea de cercetări față de judecătorul

I.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., fapta constând în

soluționarea abuzivă a unor dosare civile în care petenții au fost implicați.

După efectuarea

actelor premergătoare parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale față de

intimați în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen. întrucât

aceasta nu a săvârșit nicio faptă penală, nedovedindu-se că și-ar fi exercitat

în mod abuziv și defectuos îndatoririle de serviciu cu prilejul soluționării

cauzelor civile la care s-au referit petenții, cauzându-le acestora vreo

vătămare a intereselor legale.

Prima instanță a

constatat că situația de fapt expusă în rezoluțiile parchetului a fost corect

reținută, rezultând fără dubiu că în cauză fapta imputată nu există, intimata

exercitându-și atribuțiile funcției de magistrat în limitele legii.

Împotriva sentinței

penale pronunțată de prima instanță au declarat recurs petenții care au

criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie și au reiterat susținerile

invocate în plângerea penală, solicitând „sancționarea intimatei-magistrat

Recursurile declarate

de petiționari sunt nefondate.

Din actele

premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii în sensul că intimata

și-ar fi exercitat în mod abuziv atribuțiile cu prilejul soluționării cauzelor

civile în care petenții au fost implicați.

Împrejurarea că

petiționarii sunt nemulțumiți de hotărârile pronunțate în cauzele respective nu

este de natură să atragă răspunderea penală a magistratului în condițiile în

care nu s-a dovedit că acesta ar fi comis faptele imputate, iar soluțiile

pronunțate au fost verificate și menținute de către instanțele de control

judiciar cu ocazia soluționării căilor de atac exercitate.

Pe de altă parte se

reține că potrivit legii, în exercitarea funcției judecătorul este independent

și se supune numai legi și conștiinței sale, iar potrivit art. 97 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 303/2004 exercitarea drepturilor oricăror persoane de a sesiza

încălcarea obligațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în

raport cu justițiabilii, exclude punerea în discuție a soluțiilor pronunțate

prin hotărâri judecătorești care sunt supuse doar căilor legale de atac.

Revenind la cauză

este de observat că în realitate petiționarii, nemulțumiți de soluțiile

pronunțate de către intimată, în calitatea sa de magistrat, încearcă să obțină

pe calea unei plângeri penale împotriva acesteia desființarea hotărârii

pronunțate în cauzele civile la care se referă, ceea ce este inadmisibil

potrivit dispozițiilor legale invocate.

Așa fiind, hotărârea

pronunțată de prima instanță, prin care s-a respins ca nefondată plângerea

formulată de petiționari este corectă, astfel că recursurile declarate apar ca

neîntemeiate urmând ca Înalta Curte să le respingă ca atare conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii

P.C. și P.E. împotriva Sentinței penale nr. 21 din 25 februarie 2009 a Curții

de Apel Suceava, secția penală.

Obligă recurenții

petiționari la plata sumelor de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 12 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-25
0,96
ÎCCJ, Secția penală
legală și temeinică. Din actele premergătoare efectuate în cauză s-a reținut că Tribunalul Suceava, secția civilă, în al doilea ciclu procesual, prin decizia civilă nr. 116 din 21 ianuarie 2008 a respins ca nefondat recursul promovat de pet
ÎCCJ 2009-11-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală
judecătorul S.A.I., persoana vătămată a uzat de calea de atac a recursului, însă instanța de control judiciar, în urma verificării și analizării actelor și lucrărilor existente la dosar, a constatat că hotărârea pronunțată este legală și te
ÎCCJ 2010-04-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1690/2010
fondat. Nemulțumită de hotărâri, petenta S.V. a reclamat pe toți judecătorii ce au pronunțat hotărâri în defavoarea ei. Prin rezoluția nr. 99/P/2009 din 3 august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-au dispus, în baza art
ÎCCJ 2009-05-12
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1753/2009
Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 40 din 24 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul G.I. împotriva rezol
ÎCCJ 2010-04-20
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Asupra plângerii de fata, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 21 aprilie 2008, petentul M.L. s-a adresat cu plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva procurorului I.C., pe care s-a acuzat
Sursă