ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3262/2013

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la 12 noiembrie 2012 și înregistrată sub nr. 3345/289/2012, reclamanta H.I., în contradictoriu cu pârâtul O.B.O., a solicitat obligarea pârâtului de a face demersurile pentru radierea din circulație de pe numele reclamantului a autoturismului marca A.R., iar în caz de refuz hotărârea instanței să țină loc de act pentru radierea autoturismului, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul Ia 31 iulie 2012 contractul prin care i-a vândut acestuia autoturismul marca A.R..

Din acel moment, autoturismul se află în posesia pârâtului, care, deși avea obligația să se prezinte la autoritățile competente în vederea radierii autoturismului, nu și-a respectat obligațiile. Reclamanta a mai susținut că a depus diligentele necesare, contactându-l pe pârât în vederea remedierii acestei situații, însă pârâtul a refuzat în mod sistematic. Prin Sentința civilă nr. 73 din 21 ianuarie 2013, pronunțată de Judecătoria Reghin s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și s-a dispus declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, cu motivarea că, în raport de art. 5 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se face la domiciliul pârâtului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 30 ianuarie 2013, stabilindu-se termen de judecată la 3 aprilie 2013, când, din oficiu, s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca. Prin Sentința civilă nr. 6353 din 3 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Reghin. Totodată s-a constatat existența unui conflict negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului pentru pronunțarea unui regulator de competență la instanța supremă. S-a reținut că prezenta cauză este de competența Judecătoriei Reghin, în raport de dispozițiile art. 5 C. proc.

civ., precum și de dispozițiile art. 10 din același cod, ce instituie o competență teritorială facultativă, recunoscându-se competența de soluționare a cauzei și în favoarea instanței de la locul executării, fie în parte, a obligației. În speță, s-a apreciat că Judecătoria Reghin reprezintă instanța de la locul executării obligației de plată a prețului și este una dintre instanțele competente teritorial în mod alternativ. S-a considerat că, datorită caracterului său relativ, excepția necompetenței teritoriale nu poate fi invocată nici de către reclamant și nici de către instanță, ci numai de pârât, în opinia acestei instanțe neexistând temei legal pentru desesizare. S-a mai reținut, în esență, că excepția necompetenței teritoriale este recunoscută de legiuitor numai în favoarea pârâtului, prevederile art. 5 C. proc.

civ. fiind norme de protecție, de favoare, în beneficiul unei persoane chemate în judecată, regula fiind judecarea acțiunii la domiciliul pârâtului din considerente de echitate. Înalta Curte constată existența conflictului negativ de competență între cele două instanțe, care s-au declarat deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, situație în raport cu care, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență, în sensul stabilirii competenței teritoriale de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin, având în vedere următoarele considerente: Prealabil pronunțării regulatorului de competență, trebuie avut în vedere că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, C. proc.

civ. a suferit numeroase modificări, întroducându-se art. 159 1 , stabilește regimul juridic al excepției de necompetență, respectiv al persoanelor sau organelor care pot invoca necompetența și momentul procesului până la care excepția de necompetență se poate invoca. Astfel, necompetența de ordine publică-generală, materială și teritorială exclusivă - poate fi invocată de oricare dintre părți sau de instanță, din oficiu, până la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului, iar necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu Ia prima zi de înfățișare.

Este de ordine privată, în sensul art. 159 alin. (2) C. proc. civ., competența teritorială în pricinile privitoare Ia bunuri, atunci când părțile au posibilitatea să aleagă instanța care să le judece. Față de modificările aduse în materia competenței teritoriale, dispozițiile art. 5 C. proc. civ., potrivit cărora cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, reglementează competența teritorială relativă, de ordine privată. Înalta Curte apreciază că în cauză nu se regăsește nici una din situațiile prevăzute de lege care ar impune o competență teritorială exclusivă, devenind astfel incidență norma comună prevăzută de art. 5 C. proc. civ., care stabilește competența teritorială în favoarea domiciliului/sediului pârâtului.

Înalta Curte constată, totodată că cererea de chemare în judecată este întemeiată pe o obligație izvorând din contract, locul executării obligației pretinse de la pârât fiind la locul unde autovehiculul este înmatriculat, respectiv în municipiul Reghin. În acest context, reclamanta putea invoca prevederile art. 10 pct. 1 C. proc. civ., având dreptul de opțiune între două instanțe deopotrivă de competente, conform dispozițiilor art. 12 C. proc. civ., fără ca instanța întâi învestită să poată cenzura această alegere. În consecință, în temeiul art. 158 - 159 C. proc. civ., raportat la art. 10 pct. 1 și la art. 12 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Reghin, căreia îi va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 octombrie 2013. Procesat de GGC - CL