ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 523/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 7530 din 13 decembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată reclamantul G.T., în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, "SSPR") și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, "CPRD"), acțiune prin care reclamantul a solicitat obligarea autorităților pârâte la analizarea, verificarea și acordarea certificatului doveditor al calității de revoluționar.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Reclamantul nu deține certificat de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990. Potrivit adeverinței emise de Asociația Brașov Decembrie 1989 la data de 6 octombrie 2010, reclamantul este membru al asociației și a depus dosarul pentru obținerea calității de luptător remarcat al Revoluției din decembrie 1989, dar, în anul 1997, datorită inundării arhivei dosarul nu a mai fost găsit. Ulterior, reclamantul a depus o cerere datată 5 ianuarie 2011 la CPRD prin care a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar, iar, prin prezenta acțiune, solicită obligarea pârâților la analizarea, verificarea și acordarea certificatului de revoluționar.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, acordarea titlurilor potrivit acestei legi este condiționată de obținerea în prealabil a calităților și titlurilor prevăzute de Legea nr. 42/1990. În același sens sunt și dispozițiile art. 9 din Legea nr. 341/2004 și ale art. 7 alin. (1) și art. 10 alin. (4) din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004. În speță, reclamantul nu a obținut, în perioada 1990 - 1997, certificat doveditor eliberat de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989 și nici nu a făcut dovada că se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 10 alin. (4) din H.G.

nr. 1412/2004. Din această perspectivă, este irelevant faptul că a avut dosarul depus la Asociația Brașov Decembrie 1989, atâta timp cât documentele necesare nu au fost depuse la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989. Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale invocate, rezultă că autoritățile pârâte sunt abilitate doar să preschimbe certificatele doveditoare eliberate în baza Legii nr. 42/1990, astfel că reclamantul, întrucât nu deține un asemenea certificat, iar, în prezent, nu mai este posibilă acordarea calității și titlurilor de revoluționar persoanelor care nu au obținut certificatul doveditor emis conform Legii nr. 42/1990 și nu au parcurs procedura instituită de Legea nr. 341/2004, instanța a reținut că reclamantul nu este îndreptățit la obținerea certificatului doveditor al calității de revoluționar.

2. Recursul declarat de reclamantul G.T. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs reclamantul G.T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Printr-o primă critică din recurs, recurentul-reclamant susține că instanța de fond în mod greșit a reținut că nu a făcut dovada existenței certificatului de revoluționar și nu a luat în considerare temeiul de drept invocat, respectiv art. 1 din Legea nr. 554/2004, O.U.G. nr. 84/1999 coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Susține recurentul că s-a adresat instituțiilor pârâte cu cerere de analizare și verificare a dosarului său conținând documente din care rezultă implicarea sa în evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989, iar pârâții în mod nejustificat nu au dat curs solicitării sale.

Printr-o a doua critică din recurs, recurentul susține că instanța de fond în mod greșit a reținut că a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar, deși, așa cum rezultă din conținutul acțiunii, reclamantul nu a solicitat preschimbarea certificatului ci analiza și verificarea documentelor care atestă implicarea sa în evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989 și, dacă sunt întrunite condițiile necesare, să îi acorde certificatul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma criticilor din recurs, în raport cu prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte constată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâților să analizeze, să verifice și să îi acorde certificatul doveditor al calității de revoluționar, având în vedere participarea sa activă și de notorietate (alături de mulți revoluționari care au certificate de revoluționar) la evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989. În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 și ale Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, nr. 341/2004.

Contrar susținerilor din recurs, Înalta Curte constată că, la dosarul de fond, sunt depuse Cererea formulată de avocat C.C., în numele petentului G.T., adresată CPRD (dosarul curții de apel), precum și cererea din 17 mai 2006 a reclamantului de preschimbare a certificatului de revoluționar conform Legii nr. 341/2004 (dosarul curții de apel). Astfel fiind și în condițiile în care reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 341/2004, în mod corect instanța a analizat acțiunea cu care a fost învestită în raport cu acest cadru legal. Or, așa cum legal a reținut și instanța de fond, conform dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004, și ale art. 7 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G.

nr. 1412/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calități de revoluționar. Astfel fiind, întrucât recurentul-reclamant nu a făcut dovada deținerii certificatului și titlului de revoluționar în condițiile Legii nr. 42/1990, care să poată fi preschimbat în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în mod corect a apreciat Curtea de apel că autoritățile pârâte sunt abilitate doar să preschimbe certificatele doveditoare eliberate în baza Legii nr. 42/1990, nefiind posibilă acordarea calității și titlurilor de revoluționar persoanelor care nu au obținut certificatul doveditor emis conform Legii nr. 42/1990 și nu au parcurs procedura instituită de Legea nr. 341/2004.

Dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, referitoare la acordarea calității onorifice de participant la Revoluția română din decembrie 1989, invocate de recurent în recurs nu sunt incidente, având în vedere faptul că reclamantul a solicitat, prin cererea de chemare în judecată, acordarea certificatului de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din aceeași lege, iar nu atribuirea calității prevăzute de art. 10 alin. (2) din lege. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant G.T..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de G.T. împotriva Sentinței civile nr. 7530 din 13 decembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2013. Procesat de GGC - CL