ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 523/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Sentința nr. 7530 din 13 decembrie 2011,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins, ca nefondată, acțiunea formulată reclamantul G.T., în contradictoriu

cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989 (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii,

"SSPR") și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989

(denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, "CPRD"),

acțiune prin care reclamantul a solicitat obligarea autorităților pârâte la

analizarea, verificarea și acordarea certificatului doveditor al calității de

revoluționar.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Reclamantul nu deține

certificat de revoluționar eliberat în baza Legii nr. 42/1990. Potrivit

adeverinței emise de Asociația Brașov Decembrie 1989 la data de 6 octombrie

2010, reclamantul este membru al asociației și a depus dosarul pentru obținerea

calității de luptător remarcat al Revoluției din decembrie 1989, dar, în anul

1997, datorită inundării arhivei dosarul nu a mai fost găsit.

Ulterior, reclamantul

a depus o cerere datată 5 ianuarie 2011 la CPRD prin care a solicitat

preschimbarea certificatului de revoluționar, iar, prin prezenta acțiune,

solicită obligarea pârâților la analizarea, verificarea și acordarea

certificatului de revoluționar.

Potrivit art. 3 alin.

(2) din Legea nr. 341/2004, acordarea titlurilor potrivit acestei legi este

condiționată de obținerea în prealabil a calităților și titlurilor prevăzute de

Legea nr. 42/1990. În același sens sunt și dispozițiile art. 9 din Legea nr.

341/2004 și ale art. 7 alin. (1) și art. 10 alin. (4) din H.G. nr. 1412/2004 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004.

În speță, reclamantul

nu a obținut, în perioada 1990 - 1997, certificat doveditor eliberat de Comisia

pentru Aplicarea Legii nr. 42/1990 sau de Comisia pentru cinstirea și

sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989 și nici nu a făcut dovada că

se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 10 alin. (4) din H.G. nr. 1412/2004.

Din această

perspectivă, este irelevant faptul că a avut dosarul depus la Asociația Brașov

Decembrie 1989, atâta timp cât documentele necesare nu au fost depuse la fosta

Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989.

Prin urmare, având în

vedere dispozițiile legale invocate, rezultă că autoritățile pârâte sunt

abilitate doar să preschimbe certificatele doveditoare eliberate în baza Legii

nr. 42/1990, astfel că reclamantul, întrucât nu deține un asemenea certificat,

iar, în prezent, nu mai este posibilă acordarea calității și titlurilor de

revoluționar persoanelor care nu au obținut certificatul doveditor emis conform

Legii nr. 42/1990 și nu au parcurs procedura instituită de Legea nr. 341/2004,

instanța a reținut că reclamantul nu este îndreptățit la obținerea

certificatului doveditor al calității de revoluționar.

de reclamantul G.T.

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs reclamantul G.T., criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

Printr-o primă

critică din recurs, recurentul-reclamant susține că instanța de fond în mod

greșit a reținut că nu a făcut dovada existenței certificatului de revoluționar

și nu a luat în considerare temeiul de drept invocat, respectiv art. 1 din

Legea nr. 554/2004, O.U.G. nr. 84/1999 coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea

nr. 341/2004. Susține recurentul că s-a adresat instituțiilor pârâte cu cerere

de analizare și verificare a dosarului său conținând documente din care rezultă

implicarea sa în evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989, iar

pârâții în mod nejustificat nu au dat curs solicitării sale.

Printr-o a doua

critică din recurs, recurentul susține că instanța de fond în mod greșit a

reținut că a solicitat preschimbarea certificatului de revoluționar, deși, așa

cum rezultă din conținutul acțiunii, reclamantul nu a solicitat preschimbarea

certificatului ci analiza și verificarea documentelor care atestă implicarea sa

în evenimentele din timpul Revoluției din decembrie 1989 și, dacă sunt

întrunite condițiile necesare, să îi acorde certificatul de Luptător Remarcat

prin Fapte Deosebite.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma criticilor din recurs, în raport cu prevederile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru

considerentele care vor fi arătate în continuare.

și de drept relevante

Înalta Curte constată

că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a învestit instanța de

contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâților să

analizeze, să verifice și să îi acorde certificatul doveditor al calității de

revoluționar, având în vedere participarea sa activă și de notorietate (alături

de mulți revoluționari care au certificate de revoluționar) la evenimentele din

timpul Revoluției din decembrie 1989.

În drept, reclamantul

a invocat dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 și ale Legii recunoștinței

față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției

române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit

viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la

Brașov din noiembrie 1987, nr. 341/2004.

Contrar susținerilor

din recurs, Înalta Curte constată că, la dosarul de fond, sunt depuse Cererea

formulată de avocat C.C., în numele petentului G.T., adresată CPRD (dosarul

curții de apel), precum și cererea din 17 mai 2006 a reclamantului de

preschimbare a certificatului de revoluționar conform Legii nr. 341/2004

(dosarul curții de apel).

Astfel fiind și în

condițiile în care reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii

nr. 341/2004, în mod corect instanța a analizat acțiunea cu care a fost

învestită în raport cu acest cadru legal.

Or, așa cum legal a

reținut și instanța de fond, conform dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea

recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la

victoria Revoluției române din decembrie 1989, nr. 341/2004, și ale art. 7

alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate

prin H.G. nr. 1412/2004, prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea

certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu acordarea de

noi titluri sau calități de revoluționar.

Astfel fiind,

întrucât recurentul-reclamant nu a făcut dovada deținerii certificatului și

titlului de revoluționar în condițiile Legii nr. 42/1990, care să poată fi

preschimbat în termenele și condițiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, în mod

corect a apreciat Curtea de apel că autoritățile pârâte sunt abilitate doar să

preschimbe certificatele doveditoare eliberate în baza Legii nr. 42/1990,

nefiind posibilă acordarea calității și titlurilor de revoluționar persoanelor

care nu au obținut certificatul doveditor emis conform Legii nr. 42/1990 și nu

au parcurs procedura instituită de Legea nr. 341/2004.

Dispozițiile art. 10

alin. (2) din Legea nr. 341/2004, referitoare la acordarea calității onorifice

de participant la Revoluția română din decembrie 1989, invocate de recurent în

recurs nu sunt incidente, având în vedere faptul că reclamantul a solicitat,

prin cererea de chemare în judecată, acordarea certificatului de Luptător

Remarcat prin Fapte Deosebite prevăzut de art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din

aceeași lege, iar nu atribuirea calității prevăzute de art. 10 alin. (2) din

lege.

soluției adoptate în recurs

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ.,

Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

recurentul-reclamant G.T..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de G.T. împotriva Sentinței civile nr. 7530 din 13 decembrie 2011 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 1 februarie 2013.

Procesat de GGC - CL