ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.10.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4637/2013

HOTĂRÂRE
21.10.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4637/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 20 octombrie

2009, pronunțată în Dosarul nr. 27598/299/2006, Judecătoria sectorului 1

București a disjuns cererea reconvențională formulată de SC I.S. SRL (în

prezent SC M.R.E.R. SRL) în contradictoriu cu Primarul sectorului 1 București,

C.M., C.A.G., C.C., C.E., C.C.M. și B.C.M., fiind format Dosarul nr.

35981/299/2009 al Judecătoriei sectorului 1 București.

Prin Sentința civilă

nr. 18384 din 25 octombrie 2011, competența de soluționare a cererii ce a făcut

obiectul Dosarului nr. 35981/299/2009 a fost declinată în favoarea Tribunalului

București, secție civilă, fiind înregistrată pe rolul acestei din urmă

instanțe, secția a IV-a civilă, la data de 5 decembrie 2011, sub nr.

75309/3/2011.

Prin încheierea de

ședință din 3 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 75309/3/2011, Tribunalul

București, secția a IV-a civilă, a luat act de renunțarea la judecată formulată

de SC I.S. SRL și a respins cererea pârâților privind obligarea reclamantei la

plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

A reținut prima

instanță că actul de dispoziție al reclamantei SC I.S. SRL a fost realizat cu

respectarea exigențelor art. 246 C. proc. civ., iar cererea privind plata

cheltuielilor de judecată este neîntemeiată, deoarece nu s-a făcut dovada

efectuării acestor cheltuieli.

Împotriva acestei

încheieri au declarat recurs pârâții C.M., C.C., C.E., B.C.M., C.A.G. și

C.C.M., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a

IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de

muncă și asigurări sociale.

Prin Decizia civilă

nr. 419 R din 21 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă

și asigurări sociale, s-a admis recursul declarat de pârâții C.M., C.C., C.E.,

B.C.M., C.A.G., C.C.M., s-a dispus modificarea în parte a încheierii recurate,

în sensul că a fost obligată reclamanta SC M.R.E.R. SRL (fostă SC I.S. SRL) să

plătească pârâților-recurenți suma de 1.500 RON, cheltuieli de judecată,

menținând celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

În motivarea soluției

sale, instanța a reținut următoarele considerente:

Recurenții s-au

limitat la a afirma în cuprinsul cererii de recurs că au efectuat în cauză

cheltuieli de judecată, fără însă a indica nici natura și nici cuantumul

acestora, ori dovezile pe baza cărora se poate reține cheltuirea de sume cu

procesul.

Așa fiind, Curtea a

procedat la cercetarea documentelor în dosar, reținând următoarele:

În Dosarul nr.

75309/3/2011 al Tribunalului București, secția a IV-a civilă, în care s-a

pronunțat încheierea recurată, există mai multe copii ale unor contracte de

asistență juridică și ale unor chitanțe atestând plata de onorarii avocațiale

în baza acestor contracte, însă numai unul dintre aceste contracte privește

apărarea recurenților în litigiul de față.

Este vorba despre

contractul de asistență încheiat la 27 septembrie 2011, cu avocatul N.A.M.,

pentru reprezentarea recurenților în Dosarul nr. 35981/299/2009 al Judecătoriei

sectorului 1 București (acesta fiind numărul sub care a fost înregistrată

cererea disjunsă din Dosarul nr. 27598/299/2006 al aceleiași instanțe, ulterior

declinată la Tribunalul București și înregistrată sub nr. 75309/3/2011).

Acest contract

menționează că onorariul datorat de clienți este de 1.500 RON, iar la Dosarul

nr. 35981/299/2009 al Judecătoriei sectorului 1 București se află chitanța care

atestă plata sumei de 1.500 RON de către C.M., cu indicarea expresă a numărului

contractului de asistență juridică mai sus amintit.

Prin urmare, în ce

privește această cheltuială, care a fost efectuată în dosarul de față, în care

s-a pronunțat hotărârea recurată, în mod greșit a fost respinsă solicitarea

recurenților, care aveau dreptul, conform art. 246 alin. (3) C. proc. civ., la

recuperarea acestor sume, dacă solicitau expres acest lucru.

În schimb, celelalte

contracte de asistență juridică depuse la dosarul primei instanțe privesc alte

dosare, în alte cauze litigioase ce au existat între aceleași părți,

soluționate distinct, astfel încât sumele achitate în temeiul acestora nu pot

face obiectul cererii accesorii a recurenților privind despăgubirea lor pentru

cheltuielile efectuate cu procesul pendinte (contractul din 25 mai 2010

privește Dosarul nr. 27598/299/2006 al Tribunalului București, secția a III-a

civilă, iar contractul nr. din 20 ianuarie 2011 privește reprezentarea

recurenților în Dosarul nr. 54332/3/2010 al Tribunalului București, secția a

IV-a civilă).

Celelalte susțineri

din cererea de recurs privesc aspecte legate de alte litigii ce au avut loc

între aceleași părți sau de fondul raporturilor juridice între părțile

procesului de față.

Curtea a constatat că

prin încheierea recurată s-a luat act de renunțarea reclamantei intimate SC

I.S. SRL la judecarea cererii cu care instanța era învestită și s-a soluționat

solicitarea accesorie privind plata cheltuielilor de judecată, prin urmare

numai în aceste coordonate se poate desfășura judecata în recurs.

Împotriva acestei din

urmă decizii, au declarat din nou recurs pârâții C.M., C.C., C.E., B.C.M.,

C.A.G., C.C.M., recurs care a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 24 aprilie 2013, sub nr.

75309/3/2011.

Intimata-reclamantă

SC M.R.E.R. SRL (fostă SC I.S. SRL) a formulat întâmpinare, prin care a invocat

excepția inadmisibilității recursului.

Înalta Curte, la

termenul din 21 octombrie 2013, a pus în discuția părților excepția

inadmisibilității recursului, invocată de intimata-reclamantă SC M.R.E.R. SRL

(fostă SC I.S. SRL) prin întâmpinare, pe care o va analiza cu prioritate, față

de dispozițiile art. 137 din C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru

considerentele care succed:

Împotriva hotărârii

judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții

imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit

dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date

fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de

lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art.

377 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile date în recurs sunt irevocabile.

Față de aceste

dispoziții, recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei

instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă

de a mai fi atacată cu recurs.

În speță, decizia

atacată este o hotărâre pronunțată în soluționarea unui recurs, care este

irevocabilă potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ., astfel încât

nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea

condiției prevăzută de art. 299 din C. proc. civ.

Această concluzie

derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac și cum un

asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu

se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac, iar recunoașterea

unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual

civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a principiului

constituțional al egalității în fața legii.

Întrucât hotărârea ce

face obiectul recursului cu care Înalta Curte a fost învestită este

irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., fiind pronunțată

de o instanță de recurs, recursul declarat împotriva ei este inadmisibil,

urmând a fi respins în consecință, în baza art. 312 alin. (1) raportat la art.

299 alin. (1) coroborat cu art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de pârâții C.M., C.C., C.E., B.C.M., C.A.G.,

C.C.M. împotriva Deciziei civile nr. 419 R din 21 februarie 2013 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate

intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 21 octombrie 2013.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-05-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1433/2014
Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 10 decembrie 2009, reclamantul Municipiul București prin Primar Genera
ÎCCJ 2011-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1288/2011
Ședința publică de la 24 martie 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 4693 din 4 aprilie 2007 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a res
ÎCCJ 2014-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 556/2014
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 12 iulie 2010, pe rolul Tribunalului București, secția a Vl-a comercială, reclamanta SC T.M. SA București, prin administrator judiciar A.L. IPURL, a ch
ÎCCJ 2014-02-05
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 383/2014
.C. și S.M., apartamentul nr. y, mansardă, corp A; I.M. și I.L., apartamentul nr. v, parter, corp B; L.V., apartamentul nr. q, parter, corp A; C.M. (în calitate de succesoare a defunctei P.M.), apartamentul nr. h, parter, corp A, și Primări
ÎCCJ 2018-10-02
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3806/2018
de dispozițiile art. 998 și art. 999 C. civ. Prin sentința civilă nr. 25152 din 20 decembrie 2011, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea principală formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradict
Sursă