ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1952/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 230 din 30 septembrie 2008,

Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins

acțiunea formulată de reclamantul M.G., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Justiției, prin care solicita suspendarea executării Ordinului din 2008 emis de

conducătorul autorității pârâte, până la pronunțarea instanței de fond.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamantul.

La termenul din 20 februarie 2009,

pentru lipsa nejustificată a părților, s-a dispus suspendarea judecării cauzei,

în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Cauza a fost repusă

pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., o

rice

cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice

altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva

incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Cum, în

cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda

perimarea, potrivit prevederilor art. 249-251 C. proc. civ.

, urmează a se face

aplicarea

dispozițiilor art. 252 alin. (1) din

același cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul

M.G. împotriva sentinței nr. 230 din 30 septembrie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16

aprilie 2010.