ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 354/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 354/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 356 din 2 aprilie 2008 Curtea de Apel Cluj secția comercială, de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul P.I. și, pe cale de consecință, a dispus anularea hotărârii din 11 februarie 2008 emisă de pârâtă,a obligat pe aceasta din urmă să-i recunoască reclamantului calitatea de refugiat în perioada 15 noiembrie 1940-6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2007. În esență, prima instanța a reținut că, potrivit art. (1) lit. c) din O.G.
nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate. Astfel, declarațiile autentice ale martorilor au confirmat refugiul familiei reclamantului, aceștia având cunoștință de faptul că reclamantul și familia acesteia au fost nevoiți să părăsească localitatea de domiciliu, Sînmartin, jud. Cluj, în localitatea Mociu, jud. Cluj, ca urmare a persecuțiilor exercitate de autorităților hortiste după cedarea Ardealului de Nord.
Împotriva sentinței sus menționată a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, dar prin încheierea din data de 11nioiembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a dispus suspendarea cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că nici una dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat în scris, judecarea în lipsă. Cum până la data de 11 noiem,brie 2009 nici una din părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit nici un act de procedură, Curtea, din oficiu, repune cauza pe rol în temeiul art. 252 C. proc. civ. pentru a verifica incidența dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc.
civ. A fixat termen, cu citarea părților, pentru a se constata perimarea cererii în temeiul art. 248 C. proc. civ. Potrivit art. 248 alin. (1) „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”. Reținând că, în cauza de fată, recursul a rămas în nelucrare mai mult de un an, în condițiile prevederilor legale mai sus enunțate, Curtea va constata perimarea de drept a recursului formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată perimat recursul declarat de pârâta Casa Judeațenă de Pensii Cluj împotriva nr. 356/2008 din 2 aprilie 2008 a Curții de Apel Cluj. secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.