ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 396/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 396/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul P.I. a chemat în judecată
Secretariatul General al Guvernului solicitând instanței ca, prin hotărârea pe
care o va pronunța, să dispună obligarea acestei autorități publice la
soluționarea în termen legal a cererii înregistrată sub nr. 1376 din 14 mai
2008, să se stabilească de către Guvern despăgubirile ce i se cuvin ca urmare a
noii exproprieri și să i se plătească valoarea despăgubirilor.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că a solicitat să se dispună de urgență măsuri pentru
anularea în totalitate a anexei 22 din H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea
inventarului centralizat al bunurilor, terenurilor din domeniul public al
satului care se află în administrarea A.N.R.M.
Curtea de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă
nr. 1399 din 1 aprilie 2009 a respins acțiunea formulată de reclamantul P.I. ca
nefondată.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada unui refuz
nejustificat din partea pârâtului de a soluționa cererea reclamantului, acesta
răspunzându-i reclamantului care este poziția sa, iar reclamantul și-a
valorificat printr-o acțiune separată dreptul privind anularea actului și
recunoașterea dreptului pretins, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din
Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei
sentințe, considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul
Popescu Ion care, fără a se raporta la prevederile art. 304-304
1
C.
proc. civ., a susținut următoarele critici:
- fără temei legal,
instanța de fond nu a dispus introducerea în cauză a secretarului general al
Guvernului României;
- fără temei legal,
instanța de fond afirmă că Secretariatul General al Guvernului nu are
personalitate juridică;
- în mod greșit
reține instanța de fond că cererea sa a fost adresată Secretariatului General
al Guvernului;
- instanța de fond a
dat urmare unor scenarii juridice stabilite de consilierul juridic al
Secretariatului General al Guvernului;
- instanța, în mod
netemeinic și nelegal, a reținut că adresa din 18 aprilie 2008 a M.E.F. este
urmarea scrisorii sale;
- în mod greșit a
reținut instanța de fond că înscrisurile depuse de Secretariatul General al
Guvernului constituie acte doveditoare pe baza cărora a fost respinsă acțiunea.
Secretariatului
General al Guvernului nu a depus întâmpinare în cauză.
Recursul este
nefondat.
Așa cum s-a reținut
în expunerea rezumativă făcută mai sus, în mod corect a reținut instanța de
fond că obiectul acțiunii cu care a fost sesizată îl formează cererea
recurentului-reclamant de a dispune obligarea Secretariatului General al Guvernului
să răspundă cererii sale înregistrată din 14 mai 2008, care se referă la
anularea Anexei nr. 22 din H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în care fusese inclus
un pretins teren al său.
De asemenea, în mod
corect a reținut instanța de fond că cererea recurentului-reclamant, în
conformitate cu prevederile art. 6 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea
activității de soluționare a petițiilor, a fost transmisă la M.E.F., care i-a
răspuns recurentului-reclamant cu adresa din 18 aprilie 2008, în sensul că
răspunsul ce i-a fost comunicat cu adresa anterioară M.E.F. din 18 septembrie 2007
rămâne valabil în ceea ce privește imobilele Vâlcele Est și Vâlcele Vest,
județul Argeș.
Astfel fiind, rezultă
că dispozițiile legale au fost respectate în ceea ce privește comunicarea
răspunsului cerut de către recurentul-reclamant prin cererea adresată
Secretariatului General al Guvernului, astfel încât criticile formulate în
recurs nu sunt întemeiate, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică,
urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de P.I. împotriva sentinței civile nr. 1399 din 1 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 28 ianuarie 2010.