ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1081/2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1081/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Olt la 13 decembrie 2006 sub nr. 7363/104/2006, reclamanta SC T.C.

SRL Slatina în contradictoriu cu C.L.M. Slatina, a solicitat instanței ca, prin

hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de

1.363.398.070,48 lei ROL reprezentând penalități de întârziere calculate la

facturile neachitate la scadență, emise în baza contractelor de execuție

lucrări nr. X, Y, Z și U.

În motivarea cererii

reclamanta a menționat conținutul clauzelor fiecărui contract privind achitarea

prețului, constituirea garanției de bună execuție, a făcut precizări cu privire

la întârzierea și sistarea lucrărilor, a indicat modalități și termene

contractuale de plată, precum și calculul penalităților contractuale de

întârziere aferente facturilor în cauză.

Reclamanta a invocat

în drept dispozițiile art. 969, 970 C. civ.; art. 46 C. com.; Legea 469/2002 și

Ordinul nr. 784/1998.

La cererea

reclamantei instanța a încuviințat efectuarea unei expertize contabile.

Tribunalul Olt,

secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 273 din 6

iunie 2007, a respins obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de

pârâtul C.L.M.L. Slatina, ca neîntemeiate, a admis acțiunea reclamantei și a

obligat pârâtul să plătească 105.354 lei RON penalități pentru facturile

achitate cu întârziere și 9.070 lei RON dobânzi pentru garanția de bună

execuție la facturile plătite cu întârziere, cu cheltuieli de judecată

aferente.

În pronunțarea

acestei hotărâri instanța de fond a avut în vedere parcursul raporturilor

contractuale dintre părți, concluziile raportului de expertiză și înscrisurile

depuse la dosarul cauzei.

Împotriva acestei

sentințe a formulat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Curtea de Apel

Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 213 din 2 octombrie 2007, a admis

apelul pârâtului, a schimbat sentința, a admis în parte acțiunea și a obligat

pârâta să plătească reclamantei suma de 1.508,2 lei RON penalități de

întârziere, cu cheltuieli de judecată aferente.

În pronunțarea

acestei decizii, instanța de control judiciar a reținut că instanța de fond a

interpretat greșit actul juridic dedus judecății, încălcând principiul prevăzut

de art. 969 C. civ., împrejurare față de care a procedat la recalcularea

penalităților aferente fiecărei facturi, înlăturând astfel concluziile

raportului de expertiză, după cum urmează:

august 2003. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 9 octombrie 2003

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât pentru penalitatea

corespunzătoare a operat prescripția, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958,

acțiunea fiind introdusă după 3 ani de la nașterea dreptului, respectiv la 13

decembrie 2006. Plata facturii nu întrerupe prescripția deoarece penalitatea

reprezintă o daună, diferită de prețul lucrării. Numai plata unei părți din

această daună ar fi întrerupt prescripția;

noiembrie 2003. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 14 decembrie

2003 (la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum toate plățile

parțiale sunt făcute după 15 decembrie 2003, respectiv în ianuarie, martie și

aprilie 2004, penalitatea de 0,15 % din plata neefectuată se calculează la

întreaga valoare a facturii mai puțin garanția de bună execuție (1.051.053.723

x 0,15 % = 1.576.580,58 ROL adică 157,65 RON);

decembrie 2003. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 3 februarie 2004

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este tăcută

după 3 februarie 2004, respectiv la 4 februarie 2004, penalitatea de 0,15 % din

plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție ( 457.233.720,35 x 0,15 % = 685.850,58 ROL adică

68,58 RON);

aprilie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 9 iunie 2004 (la

42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii

nu a operat calculează la valoarea facturii mai puțin garanția de bună execuție

din care se scade plata făcută înainte de nașterea dreptului (356.868.892,70 -

176.024.818 x 0,15 % = 271.266,11 ROL adică 27,12 RON);

zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii nu a

operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută după 11 iulie

2004, respectiv la 6 august 2004, penalitatea de 0,15% din plata neefectuată se

calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin garanția de bună execuție

(140.195.328,50 0,15% = 210.292,99 ROL adică 22,02 RON);

septembrie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 18 octombrie

2004 (la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 18 octombrie 2004, respectiv la 25 noiembrie 2004, penalitatea de 0,15 % din

plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție ( 100.447.416,85 x 0,15 % = 150.671,12 ROL adică

15,06 RON)

martie 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 11 mai 2005 (la 42

de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii nu a

operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută după 11 mai

2005,respectiv la 9 iunie 2005, penalitateade0,15 % din plata neefectuată se

calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin garanția de bună execuție

(179.509.171,85 x 0,15 % = 269.263,75 ROL adică 26,92 RON)

august 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 11 octombrie 2005

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 11 octombrie 2005, respectiv la 19 octombrie 2005, penalitatea de 0,15 %

din plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție ( 792.581.125,90 x 0,15 % = 1.188.871,68 ROL adică

118,88 RON).

Contractul nr. X:

octombrie 2003. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 11 noiembrie

2003 (la 42 de zile de la emiterea facturii), încât pentru penalitatea

corespunzătoare a operat prescripția, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958,

acțiunea fiind introdusă după 3 ani de la nașterea dreptului, respectiv la 13

decembrie 2006. Plata facturii nu întrerupe prescripția deoarece penalitatea reprezintă

o daună, diferită de prețul lucrării. Numai plata unei părți din această daună

ar fi întrerupt prescripția.

octombrie 2003. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 10 decembrie

2003 (la 42 de zile de la emiterea facturii), încât pentru penalitatea

corespunzătoare a operat prescripția, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958,

acțiunea fiind introdusă după 3 ani de la nașterea dreptului, respectiv la 13

decembrie 2006. Plata facturii nu întrerupe prescripția deoarece penalitatea

reprezintă o daună, diferită de prețul lucrării. Numai plata unei părți din

această daună ar fi întrerupt prescripția.

Contractul nr. Y:

aprilie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 18 mai 2004 (la 42

de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii nu a

operat prescripția pentru această daună. Cum o plată parțială este făcută

înainte de nașterea dreptului la penalitate, respectiv la 13 mai 2004,

penalitatea de 0,15 % din plata neefectuată se calculează la valoarea facturii

mai puțin garanția de bună execuție din care se scade plata făcută înainte de

nașterea dreptului (840.026.321,35 - 100.000.000 x 0,15 % = 1.110.039,48 ROL

adică 111 RON);

aprilie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 9 iunie 2004 (la

42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii

nu a operat prescripția pentru această daună. Cum o plată parțială este făcută

chiar în ziua nașterii dreptului la penalitate, respectiv la 9 iunie 2004,

penalitatea de 0,15 % din plata neefectuată se calculează la valoarea facturii

mai puțin garanția de bună execuție din care se scade plata făcută chiar în

ziua nașterii dreptului (553.647.856,15 - 100.000.000 x 0,15 % = 680.471,78 ROL

adică 68,04 RON);

zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii nu a

operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută după 11 iulie

2004, respectiv la 14 iulie 2004, penalitatea de 0,15 % din plata neefectuată

se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin garanția de bună

execuție (556.936.104,45 x 0,15 % = 835.404,15 ROL adică 83,54 RON);

septembrie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 18 octombrie

2004 (la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 18 octombrie 2004, respectiv la 25 noiembrie 2004, penalitatea de 0,15 %

din plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (220.690.332,35 x 0,15 % = 331.035,49 Rol adică 33,10

RON).

aprilie 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 10 iunie 2005 (la

42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii

nu a operat prescripția pentru această daună. Cum nici în prezent factura nu

este achitată, penalitatea de 0,15 % din plata neefectuată se calculează la

întreaga valoare a facturii mai puțin garanția de bună execuție (386.492.996,35

x 0,15 % = 579.739,49 ROL adică 57,97 RON).

august 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 11 octombrie 2005

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 11 octombrie 2005, respectiv la 19 octombrie 2005, penalitatea de 0,15 %

din plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (353.049.699,85 x 0,15 % = 529.574,54 ROL adică 52,95

RON).

Contractul nr. Z:

octombrie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 28 noiembrie

2004 (la 42 de zile de la emiterea facturii) Cum plata este făcută înainte de

data nașterii dreptului, respectiv la 24 noiembrie 2004, pentru această factură

nu se calculează penalitatea.

februarie 2004. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 10 aprilie 2004

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 10 aprilie 2004, respectiv la 28 aprilie 2004, penalitatea de 0,15 % din

plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (298.568.137,50 x 0,15 % = 447.852,20 ROL adică 44,78

RON);

martie 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 11 mai 2005 (la 42

de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii nu a

operat prescripția pentru această daună. Cum o plată parțială este făcută

înainte de nașterea dreptului la penalitate, respectiv la 28 aprilie 2005,

penalitatea de 0,15 % din plata neefectuată se calculează la valoarea facturii

mai puțin garanția de bună execuție din care se scade plata făcută înainte de

nașterea dreptului, restul plăților fiind făcute la 13 mai, august și octombrie

2005 (615.370.336,55 - 1.431.862,5 x 0,15 % = 920.907,71 ROL adică 92,09 RON);

zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii nu a

operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută după 11 iulie

2005, respectiv în octombrie 2005 și martie 2006, penalitatea de 0,15 % din

plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (483.443.800,45 * 0,15 % = 725.165/70 ROL adică 72,51

RON);

septembrie 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 15 octombrie

2005 (la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 15 octombrie 2005, respectiv la 9 martie 2006, penalitatea de 0,15 % din

plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (678.251.854 x 0,15 % = 1.017.377,78 ROL adică 101,73

RON);

decembrie 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 18 ianuarie 2006

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii

acțiunii nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută

după 18 ianuarie 2006, respectiv la 9 martie 2006, penalitatea de 0,15 % din

plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin garanția

de bună execuție (678.224.760 x 0,15 % = 1.017.337,14 ROL adică 101,73 RON);

decembrie 2005. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 30 ianuarie 2006

(la 42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii

nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută după 30

ianuarie 2006, respectiv la 9 martie 2006 și 11 iulie 2006, penalitatea de 0,15

% din plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (364.657.500 x 0,15 % = 546.986,25 ROL adică 54,69

RON).

martie 2006. Dreptul de a percepe penalitatea s-a născut la 12 aprilie 2006 (la

42 de zile de la emiterea facturii), încât față de data introducerii acțiunii

nu a operat prescripția pentru această daună. Cum plata este făcută după 12

aprilie 2006, respectiv la 16 mai 2006 și 11 iulie 2006, penalitatea de 0,15 %

din plata neefectuată se calculează la întreaga valoare a facturii mai puțin

garanția de bună execuție (1.323.739.500* 0,15 %= 1.985.609,25 ROL adică 198,56

RON).

Cuantumul total al

penalităților a fost stabilit de instanță la suma de 15.080.297,19 ROL, adică

508,02 RON.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamanta SC T.C. SRL Slatina.

Recurenta – reclamantă

își subsumează criticile motivelor de recurs reglementate de dispozițiile art. 304

pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ. și vizează, în esență, următoarele aspecte:

încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.

(2) C. proc. civ., deoarece a pronunțat o hotărâre pe lipsă de procedură, fără

să țină cont de faptul că la termenul de judecată din 25 septembrie 2007

intimata – reclamantă nu a fost citată și că instanța de apel nu a arătat

motivele pe care s-a sprijinit pentru a înlătura solicitarea sa de a se repune

cauza pe rol în vederea legalei sale citări;

interpretat în mod greșit actul juridic dedus judecății, contractele de

execuție lucrări și facturile fiscale emise în temeiul acestora, schimbând

înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, atunci când a considerat

că scadența facturilor este la 14 zile de la emiterea acestora;

dat o greșită interpretare a dispozițiilor contractuale atunci când a decis

asupra modului de aplicare a clauzelor contractuale referitoare la penalitățile

de întârziere;

aplicat greșit legea plafonând penalitățile contractuale respectiv dispozițiile

Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei

contractuale;

interpretat în mod greșit dispozițiile contractuale și a aplicat în mod greșit

legea la situațiile de fapt deduse judecății și atunci când a considerat că la

sumele de bani reprezentând garanția de bună execuție de 5 % din factură nu

trebuie aplicate penalități sau dobânzi, chiar dacă acestea au fost virate cu

întârziere de ani de zile;

înlăturat concluziile raportului de expertiză fără a motiva acest demers și

fără a dispune din oficiu, o altă expertiză, astfel că din această perspectivă,

decizia nu cuprinde motivele pe care se sprijină;

pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a Decretului nr. 167/1958 privind

prescripția extinctivă cu privire la facturile din 29 august 2003 și din 1

octombrie 2003, întrucât în mod greșit s-a reținut că plata facturii nu

întrerupe prescripția deoarece penalitatea reprezintă o daună, diferită de

prețul lucrării;

nu a analizat tabelul de calcul al penalităților depus în apel de intimata –

reclamantă atunci când a reținut, în mod greșit, că nici factura din 30 aprilie

2006 nu a fost achitată.

În final, recurenta –

reclamantă solicită în principal admiterea recursului, casarea deciziei

recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe iar, în

subsidiar, admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și respingerea

apelului pârâtei, ca nefondat.

Înalta Curte,

examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că

recursul este fondat din perspectiva motivului de recurs întemeiat pe

dispozițiile art. 3049 C. proc. civ. și menționat de punctul 7 din cererea de

recurs.

Astfel, instanța de

apel a reținut cu privire la facturile din 29 august 2003 și din 1 octombrie

2003 că „plata facturii nu întrerupe prescripția deoarece penalitatea

reprezintă o daună, diferită de prețul lucrării și că numai plata unei părți

din această daună ar fi întrerupt prescripția”.

Potrivit art. 1

tezele 1 și 2 din Decretul nr. 168/1954 privind prescripția extinctivă, dreptul

la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a

fost exercitat în termenul stabilit de lege. Odată cu stingerea dreptului la

acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind

drepturile accesorii.

Raportul dintre plata

debitului principal și plata penalităților de întârziere aferente debitului se

află într-o incontestabilă relație de complementaritate, astfel că

penalitățile, ca accesoriu al debitului, urmează soarta acestuia și în ceea ce

privește prescripția dreptului la acțiune potrivit articolului precitat care

reglementează principiul accesorialității și în această materie.

Recursul reclamantei

este nefondat sub aspectul celorlalte motive de recurs invocate de reclamantă

la pct. 1, 2, 4 și 5 din cererea de recurs.

Astfel, referitor la

motivele invocate la punctul 1 din cerere se reține că procedura de citare cu

intimata – reclamantă, în apel, a fost legal îndeplinită și la termenul din 25

septembrie 2008 conform dovezii de citare, existentă la dosarul de apel,

aceasta purtând ștampilă și fiind semnată de o persoană care și-a indicat

numele, calitatea și datele de identificare.

Nici motivele de

recurs indicate la pct. 2-5 nu pot fi primite întrucât instanța de control

judiciar a avut în vedere contractele de execuție, astfel cum au fost convenite

de părți, dând acestora o corectă interpretare, fără a le schimba natura ori

înțelesul și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale în raport de

convențiile părților și de parcursul raporturilor juridice derulate de acestea.

În ceea ce privește

motivele de recurs indicate la pct. 6 și 8 din cerere, acestea sunt impropriu

circumscrise dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ., întrucât se

referă la aspecte de netemeinicie ce nu pot constitui obiect al unui examen de

nelegalitate.

În considerarea celor

ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul

va casa în parte decizia recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru

rejudecare numai sub aspectul calculului penalităților aferente facturilor din

29 august 2003 și din 1 octombrie 2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamanta SC T.C. SRL Slatina împotriva Deciziei nr. 213 din 2

octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, casează în parte

decizia recurată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare numai

sub aspectul calculului penalităților aferente facturilor din 29 august 2003 și

din 1 octombrie 2003.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 martie 2008.