ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1603/2010

Deliberând asupra

cererii de revizuire de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel

Craiova la 30 ianuarie 2009, revizuenta I.C. a solicitat, în contradictoriu cu

intimatul Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie Victor Babeș

Craiova anularea deciziei nr. 10282/2008 a Curții de Apel Craiova.

În motivarea cererii, revizuenta a

arătat că prin decizia atacată, instanța de recurs a aplicat greșit prevederile

legale , contravenind totodată, altor soluții pronunțate în cazuri similare de

aceeași instanță (în care salariați ai aceluiași intimat au avut câștig de

cauză).

Față de temeiul precizat al cererii

(art. 322 pct. 7 C. proc. civ) și de dispozițiile 323 alin. (2) C. proc. civ.,

Curtea de Apel Craiova a pronunțat decizia nr. 1241 din 11 martie 2009, prin

care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Analizând aspectele deduse judecății,

Înalta Curte urmează să constate că revizuirea nu poate fi primită, față de

următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7

C. proc. civ., care constituie temei al cererii revizuentei, este reglementat

un remediu procesual pentru situația în care, nesocotindu-se autoritatea de

lucru judecat a unei hotărâri, este pronunțată o hotărâre contrară.

Pentru ca o hotărâre să se impună

însă, cu efectul autorității de lucru judecat într-un al doilea proces este

necesar, potrivit textului de lege menționat, să fie vorba „de una și aceeași

pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate”.

Altfel spus, tripla identitate de

elemente - părți, obiect, cauză - la care face referire art. 1201 Cod civil

reglementând conținutul excepției autorității de lucru judecat, trebuie să se

regăsească în al doilea proces, iar instanța să fi statuat în sens contrar primei

judecăți.

În speță însă, revizuenta nu invocă o

asemenea situație, ci aspecte de practică neunitară (faptul că aceeași instanță

s-a pronunțat diferit în soluționarea unor pricini similare).

Astfel, identitatea de parte nu este

dată, cum greșit se susține, de împrejurarea că toți care au acționat în

judecată intimatul pârât sunt salariați ai acestuia.

În sensul legii, identitatea de parte

vizează prezența juridică a aceleiași persoane (în nume propriu sau prin

mandatar) în același raport juridic dedus judecății în ambele procese.

Or, revizuenta nu invocă faptul că în

contradictoriu cu aceasta s-a mai desfășurat o judecată care ar fi ajuns la un

rezultat contrar celui pronunțat prin decizia atacată, ci împrejurarea că în

raport de alte persoane - salariați ai aceleiași pârâtei - soluția a fost

diferită.

Nefiind vorba deci, de hotărâri

potrivnice care să o vizeze pe reclamantă, aceasta nu poate pretinde că ar fi

fost nesocotită, prin decizia atacată, autoritatea de lucru judecat a unei

hotărâri anterioare.

Faptul că unor salariați ai aceluiași

intimat le-a fost admisă acțiunea, în timp ce altora (situația revizuentei)

pretențiile referitoare la drepturile salariale au fost respinse, se poate

constitui - în condiții de identitate a situației juridice a părților care au

acționat separat în valorificarea unor drepturi din contractul colectiv de

muncă - într-un aspect de jurisprudență neunitară, iar nu de nesocotire a

autorității de lucru judecat.

Mecanismul prin intermediul căruia

sunt înlăturate situațiile de practică neunitară îl reprezintă însă, recursul

în interesul legii, iar nu revizuirea pe temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În consecință, văzând că nu sunt

întrunite condițiile de admisibilitate reglementate de textul procedural care a

constituit fundamentul căii de atac promovate, Înalta Curte urmează să respingă

revizuirea promovată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de

revizuenta

I.C. împotriva deciziei nr. 10282 din 27 noiembrie 2008 a Curții de Apel

Craiova, secția a II - a civilă și pentru conflicte de muncă și asigurări

sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 martie 2010.