ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7636/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC G.I. SRL, prin administrator T.G.G., a solicitat obligarea pârâtei A.P.D.R.P. la plata sumei de 815.839,90 lei, reprezentând diferența din finanțarea nerambursabilă, pe care pârâta, în calitate de autoritate contractantă, s-a obligat să o acorde, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Contractul de finanțare din 14 iulie 2010, și pentru care s-au depus declarațiile de cheltuieli și rapoartele de execuție la data de 26 ianuarie 2011, actualizată cu rata inflației de la data la care expira termenul limită de efectuare a plății, respectiv 26 aprilie 2011, până data plății efective.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și SC G.I. SRL în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanțare din 14 iulie 2010, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către autoritatea contractantă, în vederea punerii în aplicare a cererii de finanțare, pentru proiectul "Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje". Prin acest contract de finanțare, autoritatea contractantă s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 856.153 lei, echivalentul a 199.499 euro. În vederea derulării proiectului "Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje", care face obiectul finanțării nerambursabile, SC G.I.

SRL a încheiat mai multe contracte de achiziție de bunuri. Reclamanta a arătat că atât cele trei contracte încheiate cu SC I.G. SRL, SC E.V.W.H. SRL și SC P. SRL, pentru achiziția de bunuri, precum și prețul bunurilor în cauză, respectiv semiremorcă trailer, autotractor, buldoexcavator și excavator pe senile, au fost avizate de autoritatea contractantă la data de 07 octombrie 2010, prin semnarea fișelor de avizare a Dosarelor de achiziții nr. 1457 din 07 octombrie 2010, nr. 1458 din 07 octombrie 2010 și, respectiv, nr. 1459 din 07 octombrie 2010. La data de 26 ianuarie 2011, reclamanta a depus raportul de execuție și cererea de plată, însoțită de documentele justificative, prin care a solicitat autorizarea cheltuielilor efectuate în cuantum de 1.223.034,58 lei și plata sumei de 856.124,21 lei, reprezentând finanțarea nerambursabilă pe care autoritatea contractantă s-a obligat să o acorde, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din contractul de finanțare.

Reclamanta a susținut că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (3) din contractul de finanțare, pentru rambursarea fiecărei tranșe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia este de maxim 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată. La data de 22 aprilie 2011, autoritatea contractantă a virat suma de 40.284,31 lei, fără a comunica care dintre cheltuielile efectuate de reclamantă au fost decontate prin această plată și nici dacă diferența de 815.839,90 lei, va fi virată, ori data la care aceasta urmează a fi virată.

Reclamanta s-a adresat autorității contracte solicitând clarificări cu privire la cererea de plată depusă la data de 26 ianuarie 2011,iar prin adresa din 11 mai 2011, pârâta a comunicat că, din valoarea de 856.124,21 lei, solicitată la plată de către reclamantă, a fost declarată eligibilă suma de 40.284,31 lei, diferența de 815.839,90 lei fiind declarată neeligibilă, motivat de faptul că suma de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tractor) și a unei semiremorci trailer a fost respinsă la plată, întrucât acesta ar fi un mijloc de transport ce deservește transportului utilajelor grele, iar cheltuiala efectuată de reclamantă, pentru achiziționarea acestui ansamblu ar fi o cheltuială neeligibilă, potrivit Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 312 - "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro întreprinderi", aflat în vigoare la data semnării contractului de finanțare și a derulării achizițiilor.

Pârâta a mai comunicat că diferența dintre suma solicitată de beneficiar și suma autorizată la plată este mai mare de 3%, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 65/2011 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (C.E.) nr. 1698/2005, a fost aplicată o reducere egală cu valoarea diferenței dintre suma solicitată de beneficiar și suma autorizată la plată, în cuantum de 407.919,95 lei. Reclamanta a apreciat că, în condițiile în care, la data apariției versiunii 04 din iunie 2010 a Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 312, toate etapele procedurii de selecție pentru sesiunea a II-a noiembrie-decembrie 2009 au fost parcurse, încheierea contractului de finanțare în formă scrisă era o simplă formalitate, de natură a materializa ad probationem raporturile juridice dintre SC G.I.

SRL și A.P.D.R.P. Reclamanta a susținut că, în speță, contractul de finanțare nu poate reglementa alte condiții decât cele avute în vedere la sesiunea a II-a din noiembrie-decembrie 2009 și, în consecință, a apreciat că, suma de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tractor) și a unei semiremorci trailer nu trebuia respinsă la plată de către A.P.D.R.P. Potrivit dispozițiilor art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 65/2011 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (C.E.) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, plățile se calculează în funcție de ceea ce se constata a fi eligibil cu ocazia controalelor administrative.

Statul membru examinează cererea de plată primită de la beneficiar și stabilește sumele eligibile pentru ajutor. Acesta stabilește: a) suma plătibilă beneficiarului numai pe baza cererii de plată; b) suma plătibilă beneficiarului după verificarea eligibilității cererii de plată. în cazul în care suma stabilită în conformitate cu litera a) depășește cu peste 3% suma stabilită în conformitate cu litera b), se aplică o reducere sumei stabilite în conformitate cu litera b). Valoarea reducerii este dată de diferența dintre cele două sume. Cu toate acestea nu se aplică nici o reducere dacă beneficiarul poate demonstra că nu se află în culpă pentru includerea sumei neeligibile.

Reclamanta a mai arătat că aplicarea reducerii în cuantum de 407.919,95 lei, în temeiul art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 1698/2005, este nelegală, întrucât reclamanta nu se află în culpă pentru includerea sumei de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tactor) și a unei semiremorci trailer, în cererea de plată. Pârâta A.P.D.R.P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că pentru acordarea finanțării nerambursabile pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanțare) având caracter estimativ și reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.

Pârâta a susținut că beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării F.E.A.D.R. prin P.N.D.R. 2007 - 2013 și de solicitare a finanțării în concordanță cu aceste condiții. Astfel, pentru fiecare tranșă de plată, beneficiarul depune un dosar de cerere de plată, însoțit de documente justificative, care să ateste că aceste cheltuieli sunt eligibile, respectiv ca acestea respectă întrutotul dispozițiile legale aplicabile, dispoziții de la părțile nu pot deroga prin simpla lor manifestare de voință. În considerarea art. 21 alin. (2) din H.G.

nr. 224/2008, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia "beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor toate drepturile si obligațiile născute din contractul de finanțare" - pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul P.N.D.R., a fost elaborat un Ghid al Solicitantului, ce se distribuie gratuit tuturor persoanelor care doresc informații despre accesarea fondurilor europene nerambursabile. 2. Hotărârea Curții de Apel Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 225 din n26 martie 2012, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC G.I.

SRL, prin administrator T.G.G., și a obligat pârâta A.P.D.R.P. la plata către reclamant a sumei de 815.839,90 lei reprezentând diferența din finanțarea nerambursabilă prevăzută în contractul de finanțare din 14 iulie 2010, sumă ce va fi reactualizată cu rata inflației începând cu 26 aprilie 2011 până la achitarea efectivă. Totodată, a obligat pârâta la plata sumei de 54.033 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă. Pentru a pronunța soluția, instanța de fond a reținut că din dosarul proiectului „Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje” rezultă că reclamanta SC G.I. SRL intenționa să achiziționeze semiremorcă trailer, autotractor, buldoexcavator și excavator pe șenile, pentru desfășurarea activităților încadrate în codul C.A.E.N.

- „Lucrări de pregătire a terenului”. După semnarea contractului de finanțare, reclamanta a achiziționat utilajele conform memoriului justificativ, în baza facturilor fiscale acceptate la plată, întrucât poartă ștampila pârâtei și semnăturile experților, precum și mențiunea valorii eligibile autorizată la plată respectiv o finanțare nerambursabilă de maxim 856.153 lei, echivalentul a maxim 199.499 euro.

Instanța de fond a apreciat că bunurile achiziționate de reclamantă se încadrează în mijloacele de transport eligibile conform Măsurii 312, întrucât sunt mijloace de transport specializate ce deservesc activităților specifice propuse prin proiect, necesitatea achiziționării a fost justificată prin memoriul justificativ, iar cheltuiala neeligibilă reținută de pârâtă (achiziționarea mijloacelor de transport pentru transportul utilajelor la punctul de lucru) nu este prevăzută în versiunea din 03 septembrie 2009 a Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 312. Astfel, la pct. 2.4 din Ghid sunt enumerate limitativ cheltuielile neeligibile pentru Măsura 312, iar cea reținută de pârâtă prin actul administrativ contestat, nu se regăsește printre acesta, pârâta adăugând nelegal o cheltuială ce nu e prevăzută în ghid.

În situația în care această cheltuială neeligibilă ar fi existat în Ghidul Solicitantului la data accesării fondurilor, respectiv septembrie 2009, proiectul ar fi fost declarat de la început neeligibil și nu ar mai fi parcurs toate etapele obligatorii reglementate de Măsura 312. Or, în speță, proiectul a fost verificat și declarat eligibil, contractul de finanțare a fost încheiat, iar experții pârâtei au acceptat și autorizat la plată cheltuielile eligibile. Instanța de fond a avut în vedere și raportul de expertiză efectuat în cauză, conform căruia trailerul format din cap tractor și semiremorcă este destinat transportului utilajelor ce nu pot fi deplasate la locul lucrării, întrucât buldoexcavatorul și excavatorul pe șenile nu sunt înmatriculate și nu dețin numere de circulație pe drumurile publice; ca atare, reprezintă mijloc de transport specializat, conform codului C.A.E.N.

„Lucrări pentru pregătirea terenului”, fiind absolut necesar pentru transportul pe drumurile publice până și de la locul lucrării, a buldoexcavatorului și excavatorului pe șenile, fără de care nu s-ar putea efectua lucrările de pregătire a terenului. Instanța de fond a constatat că reclamanta a făcut dovada că a respectat toate etapele obligatorii reglementate de Ghid precum și obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare, achiziționând bunuri, conform memoriului justificativ, ce au fost acceptate de autoritatea contractantă, astfel că toate utilajele achiziționate se încadrează în cheltuielile eligibile prevăzute de legislația aplicabilă, reducerea fiind nelegală.

Prin urmare, având în vedere că mijloacele de transport sunt specializate, că acestea au achiziționate în conformitate cu cererea de finanțare, că au fost verificate și acceptate la plată de experții pârâtei, care pe facturile cu care au fost cumpărate bunurile au menționat valorile eligibile autorizate la plată, semnând și ștampilând autorizarea la plată, instanța de fond a constatat că pârâta, prin refuzul nejustificat de a plăti fondurile nerambursabile accesate, a încălcat art. 6 alin. (3) din contractul de finanțare, potrivit căruia pentru rambursarea fiecărei tranșe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia este de maxim 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată.

3. Recursul pârâtei Pârâta A.P.D.R.P. a atacat cu recurs sentința menționată, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta - pârâtă a arătat că sentința a fost pronunțată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile în speță și a probatoriului administrat, iar în dezvoltarea motivului de recurs a reiterat situația de fapt și apărările prezentate la fondul cauzei.

A susținut, în esență, că obiectul finanțării nerambursabile acordate intimatei - reclamante constă în „Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje” pentru „Lucrări de pregătire a terenului”, cod C.A.E.N., în timp ce cheltuiala declarată neeligibilă este aferentă achiziționării unui trailer compus din cap tractor și semiremorcă, considerat greșit de prima instanță ca fiind mijloc de transport specializat, în accepțiunea Ghidului solicitantului, aferent proiectului și Fișei Măsurii 312. În acest sens, recurenta - pârâtă a arătat că, potrivit Ghidului solicitantului, doar dezvoltarea anumitor activități poate fi finanțată prin acordarea de fonduri nerambursabile, fiind admisă achiziționarea unor mijloace de transport specializate, dar numai ca utilaje care asistă în implementarea proiectului.

Reclamanta propune prin proiect achiziționarea unor utilaje pentru desfășurarea activității de transport a altor utilaje, astfel cum se precizează în memoriul justificativ. Or, finanțarea achiziționării unui mijloc de transport pentru desfășurarea unei activități de cărăușie nu poate fi admisă. Potrivit Ghidului solicitantului și Fisei Măsurii 312, achiziționarea de mijloace de transport specializate și utilaje reprezintă o cheltuială eligibilă, atât timp cât acestea deservesc în mod direct activitățile specifice propuse prin proiect, iar potrivit adresei din 04 ianuarie 2010 emisă de M.A. D.R. - D.G.D.R. în calitate de Autoritate de Management pentru P.N.D.R., nu se poate realiza o încadrare a ansamblului format din cap tractor și semiremorca basculabilă în definiția mijloacelor de transport specializate.

Pe de altă parte, conform Contractului de finanțare, art. 5 pct. 5 (2) plata se va efectua pe baza cererilor de plată autorizate de Agenție depuse de beneficiari și însoțite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerințelor Autorității Contractante prezentate în Instrucțiuni de plată, Anexa V la prezentul contract.

Autorizarea cererilor de plată poate fi invalidată ulterior prin constatarea de nereguli.” Astfel, în ceea ce privește motivarea primei instanțe conform căreia cheltuielile efectuate la încheierea contractului de finanțare nu mai pot fi supuse verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, recurenta a precizat că, în accepțiunea contractului de finanțare semnat de părți, după momentul încheierii contractului, în etapa verificării eligibilității cheltuielilor propuse spre decontare prin cererea de plată formulată de beneficiar, autoritatea contractantă poate proceda la respingerea cheltuielilor neeligibile din perspectiva Ghidului solicitantului și a Fisei Măsurii 312 și poate dispune refuzul plății.

4. Apărările intimatei Prin întâmpinarea depusă la dosar conform art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimata - reclamantă SC G.I. SRL a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, răspunzând fiecăreia dintre criticile formulate în recurs cu privire la calificarea mijlocului de transport specializat, caracterul nejustificat al refuzului de plată, materializat prin adresa din 11 mai 2011, și dreptul Agenției de a efectua verificări asupra îndeplinirii criteriilor de eligibilitate după încheierea contractului de finanțare. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimata - reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând refuzul nejustificat de plată a unei sume aferente contractului de finanțare din 14 iulie 2010, situația de fapt supusă analizei fiind prezentată în detaliu la pct. I.1 din prezenta decizie. În esență, chestiunea litigioasă pe care a avut-o de dezlegat prima instanță a fost aceea a încadrării unui ansamblu compus din semiremorcă trailer marca și autotractor în categoria mijloacelor de transport specializate, a căror achiziție poate fi considerată cheltuială eligibilă, potrivit H.G.

nr. 224/2008, Fișei Măsurii și Ghidului solicitantului, capitolul „Eligibilitatea cheltuielilor”, pagina 10, pct. 2.3, cu condiția să deservească în mod direct activitățile specifice propuse prin proiect. Pentru lămurirea acestei împrejurări de fapt, în speță a fost efectuată, potrivit art. 201 C. proc. civ., o expertiză tehnică judiciară în specialitatea Autovehicule, Circulație Rutieră, ale cărei concluzii au fost următoarele: - Buldoexcavatorul și excavatorul pe șenile, achiziționate în cadrul proiectului finanțat, pentru lucrări de pregătire a terenului, se încadrează în categoria vehiculelor ce nu se impun înmatriculării, deci nu se pot deplasa individual pe drumurile publice, fiind necesar un alt mijloc de transport care să deservească transportul acestora pe drumurile publice de la și până la locul lucrării.

- Pentru exploatarea buldoexcavatorului și excavatorului pe senile se impunea achiziționarea ansamblului compus din autotractor (cap tractor) și semiremorcă trailer, necesar pentru transportul lor pe drumurile publice. Conținând o opinie de specialitate exprimată de expert în temeiul art. 201 alin. (1) C. proc. civ., raportul de expertiză constituie o probă științifică ce nu poate fi înlăturată decât pe baza unor probe contrare cu suficientă consistență, iar nu prin simple afirmații sau interpretări proprii ale uneia dintre părți.

Judecătorul fondului nu a negat atribuția recurentei - pârâte de a verifica îndeplinirea criteriilor de eligibilitate a cheltuielilor efectuate după încheierea contractului de finanțare, dar în condițiile în care probatoriile administrate în cauză (înscrisuri și expertiza de specialitate) evidențiază caracterul eligibil a tuturor cheltuielilor solicitate la plată de beneficiar, precum și îndeplinirea de către acesta a tuturor obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, în mod legal s-a reținut, prin hotărârea recurată, caracterul nejustificat al refuzului aprobării plății, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Referitor la suma de 407.919,95 lei reprezentând reducerea aplicată de pârâtă conform prevederilor art. 30 din Regulamentul C.E.

nr. 65/2011, în mod legal prima instanță a interpretat și aplicat art. 30 alin. (1) teza finală din Regulament conform căruia, nu se aplică nicio reducere în cazul în care beneficiarul poate demonstra că nu se află în culpă pentru includerea sumei neeligibile. 2. Soluția adoptată în recurs și temeiul legal al acesteia Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc. civ. În același sens s-a mai pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în practica sa recentă, prin Deciziile nr. 1734 din 26 februarie 2013, nr. 5393 din 23 mai 2013 și nr. 6163 din 13 septembrie 2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinței nr. 225 din 26 martie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 decembrie 2013.