ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7636/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7636/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei
Obiectul acțiunii
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC G.I.
SRL, prin administrator T.G.G., a solicitat obligarea pârâtei A.P.D.R.P. la
plata sumei de 815.839,90 lei, reprezentând diferența din finanțarea
nerambursabilă, pe care pârâta, în calitate de autoritate contractantă, s-a
obligat să o acorde, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Contractul de
finanțare din 14 iulie 2010, și pentru care s-au depus declarațiile de
cheltuieli și rapoartele de execuție la data de 26 ianuarie 2011, actualizată
cu rata inflației de la data la care expira termenul limită de efectuare a plății,
respectiv 26 aprilie 2011, până data plății efective. De asemenea, a solicitat
obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat că între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă
și SC G.I. SRL în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanțare din
14 iulie 2010, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către
autoritatea contractantă, în vederea punerii în aplicare a cererii de finanțare,
pentru proiectul "Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje".
Prin acest contract
de finanțare, autoritatea contractantă s-a angajat să acorde o finanțare
nerambursabilă de maxim 856.153 lei, echivalentul a 199.499 euro.
În vederea derulării
proiectului "Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje", care face
obiectul finanțării nerambursabile, SC G.I. SRL a încheiat mai multe contracte
de achiziție de bunuri.
Reclamanta a arătat
că atât cele trei contracte încheiate cu SC I.G. SRL, SC E.V.W.H. SRL și SC P.
SRL, pentru achiziția de bunuri, precum și prețul bunurilor în cauză, respectiv
semiremorcă trailer, autotractor, buldoexcavator și excavator pe senile, au
fost avizate de autoritatea contractantă la data de 07 octombrie 2010, prin
semnarea fișelor de avizare a Dosarelor de achiziții nr. 1457 din 07 octombrie 2010,
nr. 1458 din 07 octombrie 2010 și, respectiv, nr. 1459 din 07 octombrie 2010.
La data de 26
ianuarie 2011, reclamanta a depus raportul de execuție și cererea de plată,
însoțită de documentele justificative, prin care a solicitat autorizarea
cheltuielilor efectuate în cuantum de 1.223.034,58 lei și plata sumei de
856.124,21 lei, reprezentând finanțarea nerambursabilă pe care autoritatea
contractantă s-a obligat să o acorde, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3)
din contractul de finanțare.
Reclamanta a susținut
că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (3) din contractul de finanțare, pentru
rambursarea fiecărei tranșe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia
este de maxim 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de
plată.
La data de 22 aprilie
2011, autoritatea contractantă a virat suma de 40.284,31 lei, fără a comunica
care dintre cheltuielile efectuate de reclamantă au fost decontate prin această
plată și nici dacă diferența de 815.839,90 lei, va fi virată, ori data la care
aceasta urmează a fi virată.
Reclamanta s-a
adresat autorității contracte solicitând clarificări cu privire la cererea de
plată depusă la data de 26 ianuarie 2011,iar prin adresa din 11 mai 2011,
pârâta a comunicat că, din valoarea de 856.124,21 lei, solicitată la plată de
către reclamantă, a fost declarată eligibilă suma de 40.284,31 lei, diferența
de 815.839,90 lei fiind declarată neeligibilă, motivat de faptul că suma de
407.919,95 lei reprezentând contravaloarea unui autotractor (cap tractor) și a
unei semiremorci trailer a fost respinsă la plată, întrucât acesta ar fi un
mijloc de transport ce deservește transportului utilajelor grele, iar
cheltuiala efectuată de reclamantă, pentru achiziționarea acestui ansamblu ar
fi o cheltuială neeligibilă, potrivit Ghidului solicitantului pentru accesarea
măsurii 312 - "Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro
întreprinderi", aflat în vigoare la data semnării contractului de
finanțare și a derulării achizițiilor.
Pârâta a mai
comunicat că diferența dintre suma solicitată de beneficiar și suma autorizată
la plată este mai mare de 3%, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 30 din
Regulamentul (C.E.) nr. 65/2011 al Comisiei privind normele de aplicare a
Regulamentului (C.E.) nr. 1698/2005, a fost aplicată o reducere egală cu
valoarea diferenței dintre suma solicitată de beneficiar și suma autorizată la
plată, în cuantum de 407.919,95 lei.
Reclamanta a apreciat
că, în condițiile în care, la data apariției versiunii 04 din iunie 2010 a
Ghidului solicitantului pentru accesarea măsurii 312, toate etapele procedurii
de selecție pentru sesiunea a II-a noiembrie-decembrie 2009 au fost parcurse,
încheierea contractului de finanțare în formă scrisă era o simplă formalitate,
de natură a materializa ad probationem raporturile juridice dintre SC G.I. SRL
și A.P.D.R.P.
Reclamanta a susținut
că, în speță, contractul de finanțare nu poate reglementa alte condiții decât
cele avute în vedere la sesiunea a II-a din noiembrie-decembrie 2009 și, în
consecință, a apreciat că, suma de 407.919,95 lei reprezentând contravaloarea
unui autotractor (cap tractor) și a unei semiremorci trailer nu trebuia
respinsă la plată de către A.P.D.R.P.
Potrivit
dispozițiilor art. 30 din Regulamentul (C.E.) nr. 65/2011 al Comisiei privind
normele de aplicare a Regulamentului (C.E.) nr. 1698/2005 al Consiliului în
ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a
eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru
dezvoltarea rurală, plățile se calculează în funcție de ceea ce se constata a
fi eligibil cu ocazia controalelor administrative. Statul membru examinează
cererea de plată primită de la beneficiar și stabilește sumele eligibile pentru
ajutor. Acesta stabilește: a) suma plătibilă beneficiarului numai pe baza
cererii de plată; b) suma plătibilă beneficiarului după verificarea
eligibilității cererii de plată. în cazul în care suma stabilită în
conformitate cu litera a) depășește cu peste 3% suma stabilită în conformitate
cu litera b), se aplică o reducere sumei stabilite în conformitate cu litera b).
Valoarea reducerii este dată de diferența dintre cele două sume. Cu toate
acestea nu se aplică nici o reducere dacă beneficiarul poate demonstra că nu se
află în culpă pentru includerea sumei neeligibile.
Reclamanta a mai
arătat că aplicarea reducerii în cuantum de 407.919,95 lei, în temeiul art. 30
din Regulamentul (C.E.) nr. 1698/2005, este nelegală, întrucât reclamanta nu se
află în culpă pentru includerea sumei de 407.919,95 lei reprezentând
contravaloarea unui autotractor (cap tactor) și a unei semiremorci trailer, în
cererea de plată.
Pârâta A.P.D.R.P. a
formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca
neîntemeiată, arătând că pentru acordarea finanțării nerambursabile pot fi
luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în
bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la contractul de finanțare)
având caracter estimativ și reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile
eligibile.
Pârâta a susținut că
beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de
acordare a finanțării F.E.A.D.R. prin P.N.D.R. 2007 - 2013 și de solicitare a
finanțării în concordanță cu aceste condiții.
Astfel, pentru
fiecare tranșă de plată, beneficiarul depune un dosar de cerere de plată,
însoțit de documente justificative, care să ateste că aceste cheltuieli sunt
eligibile, respectiv ca acestea respectă întrutotul dispozițiile legale
aplicabile, dispoziții de la părțile nu pot deroga prin simpla lor manifestare
de voință.
În considerarea art. 21
alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările și completările ulterioare,
potrivit căruia "beneficiarul trebuie să depună din proprie inițiativă
toate eforturile pentru a lua cunoștință de toate informațiile oferite, astfel
încât să cunoască înainte de asumarea obligațiilor toate drepturile si
obligațiile născute din contractul de finanțare" - pentru fiecare din
măsurile acreditate în cadrul P.N.D.R., a fost elaborat un Ghid al
Solicitantului, ce se distribuie gratuit tuturor persoanelor care doresc
informații despre accesarea fondurilor europene nerambursabile.
Hotărârea Curții
de Apel
Curtea de Apel
Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 225
din n26 martie 2012, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC G.I. SRL, prin
administrator T.G.G., și a obligat pârâta A.P.D.R.P. la plata către reclamant a
sumei de 815.839,90 lei reprezentând diferența din finanțarea nerambursabilă
prevăzută în contractul de finanțare din 14 iulie 2010, sumă ce va fi
reactualizată cu rata inflației începând cu 26 aprilie 2011 până la achitarea
efectivă. Totodată, a obligat pârâta la plata sumei de 54.033 lei, reprezentând
cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța soluția,
instanța de fond a reținut că din dosarul proiectului „Dezvoltarea firmei prin
achiziție de utilaje” rezultă că reclamanta SC G.I. SRL intenționa să achiziționeze
semiremorcă trailer, autotractor, buldoexcavator și excavator pe șenile, pentru
desfășurarea activităților încadrate în codul C.A.E.N. - „Lucrări de pregătire
a terenului”.
După semnarea
contractului de finanțare, reclamanta a achiziționat utilajele conform
memoriului justificativ, în baza facturilor fiscale acceptate la plată,
întrucât poartă ștampila pârâtei și semnăturile experților, precum și mențiunea
valorii eligibile autorizată la plată respectiv o finanțare nerambursabilă de
maxim 856.153 lei, echivalentul a maxim 199.499 euro.
Instanța de fond a
apreciat că bunurile achiziționate de reclamantă se încadrează în mijloacele de
transport eligibile conform Măsurii 312, întrucât sunt mijloace de transport
specializate ce deservesc activităților specifice propuse prin proiect,
necesitatea achiziționării a fost justificată prin memoriul justificativ, iar
cheltuiala neeligibilă reținută de pârâtă (achiziționarea mijloacelor de
transport pentru transportul utilajelor la punctul de lucru) nu este prevăzută
în versiunea din 03 septembrie 2009 a Ghidului Solicitantului pentru accesarea
Măsurii 312.
Astfel, la pct. 2.4
din Ghid sunt enumerate limitativ cheltuielile neeligibile pentru Măsura 312,
iar cea reținută de pârâtă prin actul administrativ contestat, nu se regăsește
printre acesta, pârâta adăugând nelegal o cheltuială ce nu e prevăzută în ghid.
În situația în care
această cheltuială neeligibilă ar fi existat în Ghidul Solicitantului la data
accesării fondurilor, respectiv septembrie 2009, proiectul ar fi fost declarat
de la început neeligibil și nu ar mai fi parcurs toate etapele obligatorii
reglementate de Măsura 312.
Or, în speță,
proiectul a fost verificat și declarat eligibil, contractul de finanțare a fost
încheiat, iar experții pârâtei au acceptat și autorizat la plată cheltuielile
eligibile.
Instanța de fond a
avut în vedere și raportul de expertiză efectuat în cauză, conform căruia
trailerul format din cap tractor și semiremorcă este destinat transportului
utilajelor ce nu pot fi deplasate la locul lucrării, întrucât buldoexcavatorul
și excavatorul pe șenile nu sunt înmatriculate și nu dețin numere de circulație
pe drumurile publice; ca atare, reprezintă mijloc de transport specializat,
conform codului C.A.E.N. „Lucrări pentru pregătirea terenului”, fiind absolut
necesar pentru transportul pe drumurile publice până și de la locul lucrării, a
buldoexcavatorului și excavatorului pe șenile, fără de care nu s-ar putea
efectua lucrările de pregătire a terenului.
Instanța de fond a
constatat că reclamanta a făcut dovada că a respectat toate etapele obligatorii
reglementate de Ghid precum și obligațiile contractuale asumate prin contractul
de finanțare, achiziționând bunuri, conform memoriului justificativ, ce au fost
acceptate de autoritatea contractantă, astfel că toate utilajele achiziționate
se încadrează în cheltuielile eligibile prevăzute de legislația aplicabilă,
reducerea fiind nelegală.
Prin urmare, având în
vedere că mijloacele de transport sunt specializate, că acestea au
achiziționate în conformitate cu cererea de finanțare, că au fost verificate și
acceptate la plată de experții pârâtei, care pe facturile cu care au fost
cumpărate bunurile au menționat valorile eligibile autorizate la plată, semnând
și ștampilând autorizarea la plată, instanța de fond a constatat că pârâta,
prin refuzul nejustificat de a plăti fondurile nerambursabile accesate, a încălcat
art. 6 alin. (3) din contractul de finanțare, potrivit căruia pentru
rambursarea fiecărei tranșe de plată, termenul limită de efectuare a acesteia
este de maxim 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de
plată.
Recursul pârâtei
Pârâta A.P.D.R.P. a
atacat cu recurs sentința menționată, criticând-o pentru nelegalitate, în
temeiul art. 304 pct. 9 și 304
1
C. proc. civ.
În motivarea căii de
atac, recurenta - pârâtă a arătat că sentința a fost pronunțată cu
interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile în speță și a probatoriului
administrat, iar în dezvoltarea motivului de recurs a reiterat situația de fapt
și apărările prezentate la fondul cauzei. A susținut, în esență, că obiectul
finanțării nerambursabile acordate intimatei - reclamante constă în
„Dezvoltarea firmei prin achiziție de utilaje” pentru „Lucrări de pregătire a
terenului”, cod C.A.E.N., în timp ce cheltuiala declarată neeligibilă este
aferentă achiziționării unui trailer compus din cap tractor și semiremorcă,
considerat greșit de prima instanță ca fiind mijloc de transport specializat,
în accepțiunea Ghidului solicitantului, aferent proiectului și Fișei Măsurii
312.
În acest sens,
recurenta - pârâtă a arătat că, potrivit Ghidului solicitantului, doar
dezvoltarea anumitor activități poate fi finanțată prin acordarea de fonduri
nerambursabile, fiind admisă achiziționarea unor mijloace de transport
specializate, dar numai ca utilaje care asistă în implementarea proiectului.
Reclamanta propune
prin proiect achiziționarea unor utilaje pentru desfășurarea activității de
transport a altor utilaje, astfel cum se precizează în memoriul justificativ.
Or, finanțarea achiziționării unui mijloc de transport pentru desfășurarea unei
activități de cărăușie nu poate fi admisă. Potrivit Ghidului solicitantului și
Fisei Măsurii 312, achiziționarea de mijloace de transport specializate și
utilaje reprezintă o cheltuială eligibilă, atât timp cât acestea deservesc în
mod direct activitățile specifice propuse prin proiect, iar
potrivit adresei din 04 ianuarie 2010
emisă de M.A.
D.R. - D.G.D.R. în calitate de
Autoritate de
Management pentru P.N.D.R., nu
se poate realiza o încadrare a ansamblului format din cap
tractor și semiremorca basculabilă în definiția
mijloacelor de transport specializate.
Pe de altă parte,
conform Contractului de finanțare, art. 5 pct. 5 (2) plata se va
efectua pe baza cererilor de plată autorizate de
Agenție depuse de beneficiari și însoțite de
documente justificative.
Autorizarea cererilor de plată se face în urma verificării
documentelor justificative prezentate de
beneficiar conform cerințelor Autorității Contractante
prezentate în Instrucțiuni de plată, Anexa V la
prezentul contract. Autorizarea cererilor de
plată poate fi invalidată
ulterior prin constatarea de nereguli.”
Astfel, în ceea ce
privește motivarea primei instanțe conform căreia cheltuielile efectuate la
încheierea contractului de finanțare nu mai pot fi supuse verificării
îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, recurenta a precizat că, în
accepțiunea contractului de finanțare semnat de părți, după momentul încheierii
contractului, în etapa verificării eligibilității cheltuielilor propuse spre
decontare prin cererea de plată formulată de beneficiar, autoritatea
contractantă poate proceda la respingerea cheltuielilor neeligibile din
perspectiva Ghidului solicitantului și a Fisei Măsurii 312 și poate dispune
refuzul plății.
Apărările intimatei
Prin întâmpinarea
depusă la dosar conform art. 308 alin. (2) C. proc. civ., intimata - reclamantă
SC G.I. SRL a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, răspunzând
fiecăreia dintre criticile formulate în recurs cu privire la calificarea
mijlocului de transport specializat, caracterul nejustificat al refuzului de
plată, materializat prin adresa din 11 mai 2011, și dreptul Agenției de a
efectua verificări asupra îndeplinirii criteriilor de eligibilitate după
încheierea contractului de finanțare.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința
recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și sub toate
aspectele, în temeiul art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată
că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în
continuare.
Argumente de fapt
și de drept relevante
Intimata - reclamantă
a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune vizând refuzul
nejustificat de plată a unei sume aferente contractului de finanțare din 14
iulie 2010, situația de fapt supusă analizei fiind prezentată în detaliu la pct.
I.1 din prezenta decizie.
În esență, chestiunea
litigioasă pe care a avut-o de dezlegat prima instanță a fost aceea a
încadrării unui ansamblu compus din semiremorcă trailer marca și autotractor în
categoria mijloacelor de transport specializate, a căror achiziție poate fi
considerată cheltuială eligibilă, potrivit H.G. nr. 224/2008, Fișei Măsurii și
Ghidului solicitantului, capitolul „Eligibilitatea cheltuielilor”, pagina 10, pct.
2.3, cu condiția să deservească în mod direct activitățile specifice propuse
prin proiect.
Pentru lămurirea
acestei împrejurări de fapt, în speță a fost efectuată, potrivit art. 201 C.
proc. civ., o expertiză tehnică judiciară în specialitatea Autovehicule,
Circulație Rutieră, ale cărei concluzii au fost următoarele:
- Buldoexcavatorul și
excavatorul pe șenile, achiziționate în cadrul proiectului finanțat, pentru
lucrări de pregătire a terenului, se încadrează în categoria vehiculelor ce nu
se impun înmatriculării, deci nu se pot deplasa individual pe drumurile publice,
fiind necesar un alt mijloc de transport care să deservească transportul
acestora pe drumurile publice de la și până la locul lucrării.
- Pentru exploatarea buldoexcavatorului
și excavatorului pe senile se impunea achiziționarea ansamblului compus din
autotractor (cap tractor) și semiremorcă trailer, necesar pentru transportul
lor pe drumurile publice.
Conținând o opinie de
specialitate exprimată de expert în temeiul art. 201 alin. (1) C. proc. civ.,
raportul de expertiză constituie o probă științifică ce nu poate fi înlăturată
decât pe baza unor probe contrare cu suficientă consistență, iar nu prin simple
afirmații sau interpretări proprii ale uneia dintre părți.
Judecătorul fondului
nu a negat atribuția recurentei - pârâte de a verifica îndeplinirea criteriilor
de eligibilitate a cheltuielilor efectuate după încheierea contractului de
finanțare, dar în condițiile în care probatoriile administrate în cauză
(înscrisuri și expertiza de specialitate) evidențiază caracterul eligibil a
tuturor cheltuielilor solicitate la plată de beneficiar, precum și îndeplinirea
de către acesta a tuturor obligațiilor asumate prin contractul de finanțare, în
mod legal s-a reținut, prin hotărârea recurată, caracterul nejustificat al
refuzului aprobării plății, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Referitor la suma de
407.919,95 lei reprezentând reducerea aplicată de pârâtă conform prevederilor art.
30 din Regulamentul C.E. nr. 65/2011, în mod legal prima instanță a interpretat
și aplicat art. 30 alin. (1) teza finală din Regulament conform căruia, nu se
aplică nicio reducere în cazul în care beneficiarul poate demonstra că nu se
află în culpă pentru includerea sumei neeligibile.
Soluția adoptată
în recurs și temeiul legal al acesteia
Având în vedere toate
considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta
Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de
reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art.
304 pct. 9 și 304
1
C. proc. civ.
În același sens s-a
mai pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în practica sa recentă, prin Deciziile
nr. 1734 din 26 februarie 2013, nr. 5393 din 23 mai 2013 și nr. 6163 din 13
septembrie 2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinței nr. 225 din 26 martie 2012 a Curții
de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 decembrie 2013.