ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 563/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 563/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Brașov, reclamanții Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Codlea,
prin Primar, Primarul Municipiului Codlea, Consiliul Local al Municipiului
Codlea, prin consilierii locali, și Spitalul Municipal Codlea au solicitat în
contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Administrației și
Internelor, Ministerul Finanțelor Publice, C.N.A.S., C.A.S. a Județului Brașov
și Comisia de Selecție a Unităților Sanitare cu paturi care nu pot încheia
contracte cu C.A.S. din cadrul Ministerului Sănătății suspendarea executării
Ordinului ministrului sănătății nr. 241/2011, a H.G. nr. 212/2011, a Ordinului
ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 1156/2011, a H.G. nr.
345/2011, a Ordinului ministrului sănătății nr. 232/2011, anularea parțială a
H.G. nr. 212/2011, a Ordinului ministrului sănătății nr. 1156 din 17 martie
2011, a H.G. nr. 345/2011, a Raportului Comisiei de Selecție a Unităților
Sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu C.A.S., cu privire la
Spitalul Municipal Codlea, și obligarea C.N.A.S., C.A.S. a Județului Brașov la
încheierea contractului de finanțare pentru plata serviciilor medicale și a
cheltuielilor de personal a Spitalului Codlea.
Prin Încheierea din 2
august 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, s-au respins excepția
prematurității acțiunii formulată de reclamanți și excepția lipsei plângerii
prealabile, excepții invocate prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Sănătății
pe fondul cauzei, s-a admis cererea de suspendare formulată de reclamanții:
Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Codlea, prin Primar, Primarul
Municipiului Codlea, Consiliul Local al Municipiului Codlea, prin consilierii
locali, și Spitalul Municipal Codlea în contradictoriu cu pârâtul Guvernul
României, cerere formulată în cadrul Dosarului nr. 552/64/2011 conexat la
Dosarul nr. 384/64/2011 și, în consecință, în baza art. 14 și 15 din Legea nr.
554/2004, modificată și republicată, s-a dispus suspendarea executării H.G. nr.
212 din 9 martie 2011 - privind aprobarea Programului de interes național
"Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoane vârstnice",
anexa 1 și anexa 2 - poz. 19 cu privire la Consiliul Local Codlea și Spitalul
Municipal Codlea și a H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 - privind aprobarea
pentru anul 2011 a raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu
paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum
și a listei acestor unități sanitare, anexa nr. 1 și anexa nr. 2 - poz. 20 cu
privire la reclamantul Spitalul Municipal Codlea, acte emise de pârâtul
Guvernul României până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei pe
fond, având ca obiect anularea acestor acte administrative.
Prin Decizia nr. 5784
din 2 decembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în
Dosarul nr. 384/64/2011 s-a respins recursul declarat de Guvernul României
împotriva Încheierii din 2 august 2011 a Curții de Apel Brașov.
Prin Încheierea din
24 aprilie 2012, instanța a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului
Consiliul Local al Municipiului Codlea în contradictoriu cu pârâții Ministerul
Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul
Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice, C.N.A.S., C.A.S. a
Județului Brașov și Comisia de Selecție a Unităților Sanitare cu paturi care nu
pot încheia contracte cu C.A.S. din cadrul Ministerului Sănătății.
De asemenea, a luat
act de renunțarea la judecarea acțiunii în contencios administrativ formulată
de reclamanții U.A.T. Codlea, Primarul Municipiului Codlea și Spitalul
Municipal Codlea în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul
Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, C.N.A.S., C.A.S.
a Județului Brașov și Comisia de Selecție a Unităților Sanitare cu paturi care
nu pot încheia contracte cu C.A.S. din cadrul Ministerului Sănătății,
Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Finanțelor Publice, ca
urmare a cererilor depuse și susținute de părți în instanță.
Prin precizarea de
acțiune depusă la data de 22 martie 2012 reclamantul Consiliul Local Codlea a
solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea parțială a H.G.
nr. 212 din 9 martie 2011, în ceea ce privește Spitalul Municipal Codlea Anexa
2 poz. 19 și H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011
a Raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot
încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și a listei
acestor unități sanitare în ceea ce privește Spitalul Municipal Codlea Anexa 1
poz. 20 și Anexa 2 poz. 20.
În susținerea acestei
cereri reclamantul a arătat că potrivit principiului autonomiei publice locale
Consiliul Local Codlea este cel care trebuia să hotărască dacă Spitalul
Municipal Codlea se reorganizează în cămin pentru persoane vârstnice. Prin
H.C.L. nr. 19 din 14 martie 2011 s-a hotărât neaccesarea Consiliului Local
Codlea la programul de interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de
cămine pentru persoane vârstnice" prin reorganizarea spitalului și
păstrarea destinației actuale de spital public în subordinea Consiliului Local
Codlea. În aceste condiții nominalizarea sa pe listele din Anexa 2 a H.G. nr.
212/2011 este prematură și forțată, de natură a crea situații discriminatorii
față de alte spitale din țară.
Reclamantul a
precizat că la data apariției H.G. nr. 212 din 9 martie 2011 nu era modificat
art. 245 din Legea nr. 95/2006. Astfel, lista celor 67 de spitale eligibile
pentru finanțarea ca și cămine pentru persoane vârstnice era deja cunoscută,
deși acest proces presupunea analiza și selecția pe baza unor criterii
obiective elaborate și publicate ulterior, prin H.G. nr. 345 din 31 martie
2011.
În acest context
reclamantul a apreciat că amplul proces de analiză desfășurat de comisia
instituită prin O.U.G. nr. 32 din 23 martie 2011, cât și criteriile obiective
de selecție au avut un caracter formal și nu s-au desfășurat în realitate.
Referitor la H.G. nr.
345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei
de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu
casele de asigurări de sănătate, reclamantul a susținut că au fost încălcate prevederile
Legii nr. 95/2006 și dispozițiile constituționale care garantează dreptul la
sănătate publică și accesul populației la servicii de sănătate publică.
Reclamantul a arătat
că Spitalul Codlea este o unitate sanitară publică, autorizată prin Autorizația
sanitară de funcționare nr. 0046EV din 16 noiembrie 2010 emisă chiar de
Ministerul Sănătății și evaluată conform Deciziei de evaluare nr. 17 din 7
decembrie 2010 a Comisiei de evaluare a spitalelor Brașov, decizie valabilă
până la 7 decembrie 2012. În aceste condiții, în situația în care spitalul nu a
fost desființat, Consiliul local hotărând menținerea sa ca și unitate
spitalicească (H.C.L. nr. 19 din 14 martie 2011) și față de prevederile art.
III din O.U.G. nr. 32/2011 potrivit cărora "Pentru anul 2011, unitățile
sanitare publice au dreptul de a prelungi contractele de furnizare sau de
servicii cu caracter de regularitate încheiate în anul precedent pentru o
perioadă care nu poate depăși 6 luni de la data expirării duratei inițiale de
îndeplinire a acestora, respectiv până la data de 30 iunie 2011" se
conturează nelegalitatea actului normativ cu putere inferioară Legii nr.
95/2006, H.G. nr. 345/2011, care interzice spitalelor menționate în Anexa 2 să
mai încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate începând cu data de 31
martie 2011, data publicării în Monitorul Oficial, deși Legea nr. 95/2006 și
O.U.G. nr. 32/2011 (acte normative cu putere superioară) le permitea
prelungirea contractelor cu casele de asigurări până la data de 30 iunie 2011.
Reclamantul a
menționat că art. 4 din O.U.G. nr. 32/2011 legalizează un abuz de drept al
autorității publice care încalcă dreptul unei unități spitalicești constituite
legal și aflate în funcțiune de a se mai clasifica ulterior conform actelor
normative în vigoare, respectiv de a-și desfășura activitatea.
Reclamantul a
precizat că deși Spitalul Codlea este un spital public, i s-a luat
posibilitatea de a fi clasificat potrivit Ordinului ministrului sănătății nr.
1408/2010 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor în funcție
de competență.
Acesta a învederat că
după apariția Ordinului ministrului sănătății nr. 323/2011, Spitalul Codlea a
depus cererea și documentația pentru clasificare la D.S.P. Brașov și, prin
Ordinul ministrului sănătății nr. 31 din 18 ianuarie 2012, Spitalul Codlea a
fost clasificat în categoria V.
Potrivit art. 2 din
Ordinul ministrului sănătății nr. 323/2011, "Clasificarea pe baza
metodologiei prevăzute la art. 1 este utilizată pentru stabilirea protocoalelor
de transfer interspitalicesc pentru cazurile necritice, pentru planificarea
dezvoltării rețelei spitalicești în concordanță cu necesitățile populației,
pentru elaborarea propunerilor de modelare a finanțării spitalelor, pe nivele
de competență și performanță, și pentru planificarea achizițiilor de aparatură
medicală". Or, spitalul a fost nominalizat deja pe listele H.G. nr.
212/2011 și H.G. nr. 345/2011 ca și unitate sanitară care nu poate încheia
contract cu casele de asigurări de sănătate, adică nu va beneficia de propunerile
de finanțare pe nivele de competență și performanță despre care face vorbire
Ordinul ministrului sănătății nr. 323/2011.
O.U.G. nr. 32 din 23
martie 2011 din domeniul sănătății a modificat art. 245 din Legea-cadru nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății în sensul că "alin. (2):
Selectarea unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu
casele de asigurări de sănătate se realizează de către o comisie de selecție
numită prin ordin al ministrului sănătății pe baza unor criterii obiective
aprobate prin același ordin". Prin urmare, la data de 23 martie 2011 nu
erau încă selectate unitățile sanitare care nu pot încheia contracte cu casele
de asigurări și nici nu existau încă criterii de evaluare care urmau a fi
aprobate prin același ordin de ministru prin care se numea și comisia de
selecție. În termen record de numai 7 zile, se emite H.G. nr. 345 din 31 martie
2011 prin care deja s-a aprobat Raportul comisiei de selecție prevăzut în anexa
1 și se aprobă lista unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia
contracte cu casele de asigurări de sănătate prevăzută în anexa 2. În acest act
normativ apar pentru prima dată publicate Criteriile de selecție la Cap. III
Metodologie de selecție "criterii obiective pe baza cărora comisia de selecție
propune lista unităților sanitare".
Astfel, în lipsa
transparenței decizionale criteriile de selecție nu au fost făcute publice
anterior aplicării, fiind publicate și aduse la cunoștința celor cărora li s-au
aplicat prin actul normativ care a dat eficiență rezultatului aplicării acestor
criterii.
Reclamantul a
susținut că propunerea de desființare a unităților sanitare ar fi trebuit să
provină de la autoritățile locale și ulterior să fie avizată de Ministerul
Sănătății.
Pârâtul Guvernul
Românei a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii
formulate și precizate.
În ceea ce privește
anularea parțială a H.G. nr. 212/2011 anexa 2 pct. 19, pârâtul a precizat că
acest act normativ a fost adoptat în temeiul art. 108 din Constituție și art.
50
1
lit. b) și f) din O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale.
La elaborarea acestui
act normativ au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse
în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte
normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin H.G. nr. 561/2009, proiectul
actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice interesate în
aplicarea acestuia și de către Ministerul Justiției, care, potrivit art. 20
alin. (7) din Regulament, "avizează proiectele de acte normative exclusiv
din punct de vedere al legalității, încheind succesiunea operațiilor din etapa
de avizare".
Proiectul actului
normativ contestat a fost aprobat favorabil de Consiliul Legislativ prin Avizul
nr. 254 din 10 martie 2011.
Mai mult decât atât,
pârâtul a învederat instanței prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr.
212/2011 (a cărui suspendare a executării a fost solicitată de reclamanți):
"Programul se
adresează autorităților administrației publice locale care, prin hotărâre a
consiliului local/județean sau al municipiului București, decid concomitent
înființarea de cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor unități
sanitare cu paturi aflate în rețeaua proprie a acestora, care se desființează
în condițiile prevăzute de lege".
Din interpretarea
textului de lege mai sus menționat rezultă că programul se adresează doar
autorităților locale care decid prin hotărâre de consiliu local înființarea de
cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor unități sanitare cu
paturi aflate în rețeaua proprie a acestora.
De asemenea, a
învederat instanței prevederile art. 8 din H.G. nr. 212/2011 potrivit cărora:
"Programul poate fi accesat, pe lângă autoritățile prevăzute la anexa nr.
2, de orice autoritate publică locală care îndeplinește condițiile prevăzute de
prezenta hotărâre".
În ceea ce privește
anularea parțială a H.G. nr. 345/2011 anexa 1 și anexa 2 pct. 20, pârâtul a
arătat că acest act normativ a fost adoptat în temeiul art. 108 din Constituție
și art. 245 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
La elaborarea acestui
act normativ au fost respectate dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și cele
cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de
acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin H.G. nr. 561/2009,
proiectul actului administrativ fiind avizat de către autoritățile publice
interesate în aplicarea acestuia și de către Ministerul Justiției, care,
potrivit art. 20 alin. (7) din Regulament, "avizează proiectele de acte
normative exclusiv din punct de vedere al legalității, încheind succesiunea
operațiilor din etapa de avizare".
Proiectul actului
administrativ contestat a fost aprobat favorabil de Consiliul Legislativ prin
Avizul nr. 380 din 31 martie 2011.
În conformitate cu
prevederile art. IV din O.U.G. nr. 32/2011 pentru aplicarea și completarea unor
acte normative din domeniul sănătății, publicată în M. Of. nr. 210/25.03.2011:
"în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
de urgență, Guvernul va adopta, pentru anul 2011, hotărârea prevăzută la art.
245 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu
modificările și completările ulterioare".
Din interpretarea
textului de legal sus-menționat rezultă că termenul legal în interiorul căruia
trebuia să se procedeze la emiterea hotărârii de aprobare a Raportului comisiei
de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu
casele de asigurări de sănătate, precum și a listei acestor unități sanitare,
începea să curgă de la data de 25 martie 2011 (data publicării O.U.G. nr.
21/2011 în Monitorul Oficial al României) și se împlinea la data de 1 aprilie
2011 (7 zile de la data intrării în vigoare a aceluiași act normativ).
Totodată, pârâtul a
precizat că H.G. nr. 345/2011 a fost emisă în aplicarea dispozițiilor legale
ale O.U.G. nr. 32/2011, respectiv "ope legis", cu consecința
neparcurgerii procedurii transparenței decizionale în termenele și condițiile
Legii nr. 52/2003.
Prin dispozițiile
imperative ale O.U.G. nr. 32/2011 (act normativ cu putere de lege) a fost
prevăzut un termen de 7 zile în care Guvernul va adopta pentru anul 2011
hotărârea prevăzută la art. 245 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, deci nu poate
fi reținută "puterea discreționară" a Guvernului, care a procedat la
emiterea H.G. nr. 345/2011 conform dispozițiilor O.U.G. nr. 32/2011, act
normativ în vigoare și care produce efecte juridice.
În acest sens, nu
poate fi reținută încălcarea dispozițiilor Legii nr. 52/2003, în condițiile în
care, așa cum a arătat, O.U.G. nr. 32/2011 a prevăzut emiterea hotărârii în
termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței.
Potrivit acestei
analize realizate în conformitate cu Strategia națională de raționalizare a
spitalelor și a sistemului de sănătate pe perioada 2011 - 2012, Spitalul
Municipal Codlea se află la 15 km de Spitalul Județean Brașov, nu respectă
criteriile minime rezultate din modelarea de clasificare (o singură linie de
gardă, fără OG în structură), are 77 de paturi, 23 de medici și ICM de 0,78
(ICM reprezintă indicele case-mix sau indicele de complexitate a cazurilor și
este un număr care exprimă resursele necesare spitalului în concordanță cu
pacienții tratați. Cu cât ICM este mai mare, cu atât performanța medicală este
mai bună, întrucât au fost tratate cazuri mai grave cu resurse puține).
Prin Adresa nr.
15A/4447/CA din 22 iunie 2012 emisă de Guvernul României, la solicitarea
instanței, s-a comunicat faptul că cele două acte normative nu sunt în
procedură de modificare și/sau completare, având în vedere că H.G. nr. 345/2011
și-a încetat aplicabilitatea de la data de 1 ianuarie 2012, iar H.G. nr.
212/2011 este un act normativ menit să creeze posibilitatea reorganizării unor
unități sanitare în cămine pentru persoane vârstnice, iar nu obligația acestora
de a reorganiza unitățile sanitare.
Prin Sentința nr. 164
din 5 iulie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și
fiscal, a admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul Consiliul Local
Codlea, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României;
A dispus anularea
parțială a H.G. nr. 212 din 9 martie 2011 pentru aprobarea Programului de
interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru
persoanele vârstnice" în ceea ce privește Spitalul Municipal Codlea Anexa
2 poz. 19 și H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011
a Raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot
încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și a listei
acestor unități sanitare în ceea ce privește Spitalul Municipal Codlea Anexa 1
poz. 20 și Anexa 2 poz. 20.
Pentru a pronunța
această soluție, prima instanță a reținut că autoritatea publică locală,
respectiv Consiliul Local Codlea, nu a decis înființarea unui cămin pentru
persoane vârstnice prin reorganizarea Spitalului Municipal Codlea, ci
dimpotrivă, menținerea destinației acestei instituții de spital, în anexa 2,
pct. 19 la H.G. nr. 212/2011 fiind menționat Consiliul Local Codlea cu unitatea
sanitară Spitalul Municipal Codlea.
Analizând însă prevederile
art. 1 și art. 3 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 212/2011, prima instanță a
reținut că schimbarea destinației Spitalului Municipal Codlea, care fusese
clasificat potrivit criteriilor Ordinului ministrului sănătății nr. 323/2011
privind aprobarea metodologiei și a criteriilor minime obligatorii pentru
clasificarea spitalelor în funcție de competență în categoria V, reprezintă o
încălcare atât a principiului autonomiei publice locale, cât și a prevederilor
legale anterior citate.
Prima instanță a observat
că acest aspect a fost remarcat și de pârâtul Guvernul României, care în Adresa
nr. 15A/4447/CA din 22 iunie 2012 a menționat că H.G. nr. 212/2011 este un act
normativ menit să creeze posibilitatea reorganizării unor unități sanitare în
cămine pentru persoane vârstnice, iar nu obligația acestora de a reorganiza
unitățile sanitare.
H.G. nr. 212 a fost
adoptată la data de 9 martie 2011, iar H.G. nr. 345 care a aprobat pentru anul
2011 Raportul comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot
încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate a fost adoptată la data de
31 martie 2011.
În opinia primei
instanțe, cronologia logică și firească ar fi fost ca, hotărârea de Guvern prin
care se aprobă pentru anul 2011 Raport comisiei de selecție a unităților
sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de
sănătate să fie anterioară adoptării hotărârii de Guvern pentru aprobarea
Programului de interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de cămine
pentru persoanele vârstnice".
Astfel, inițial, se
impunea întocmirea raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu
paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate,
aprobarea acestui raport și, ulterior, în urma unor eventuale demersuri ale
autorității administrației publice locale, în speță Consiliul Local Codlea,
trecerea Spitalului Municipal Codlea pe lista unităților sanitare care ar fi
optat pentru înființarea unui cămin pentru persoane vârstnice prin
reorganizarea acestui spital.
În speță, prin art. 1
și art. 2 din H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 s-au aprobat pentru anul 2011
Raportul comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot
încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, prevăzut în anexa nr. 1
și lista unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele
de asigurări de sănătate, propusă de comisia de selecție menționată la art. 1,
prevăzută în anexa nr. 2.
Potrivit Cap. III -
Metodologie de selecție: "Conform prevederilor art. 2 din ordinul
ministrului sănătății privind constituirea comisiei de selecție a unităților
sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de
sănătate și pentru aprobarea criteriilor de selectare a acestora, criteriile
obiective pe baza cărora comisia de selecție (comisia) propune lista unităților
sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de
sănătate pentru neîndeplinirea unuia dintre acestea sunt următoarele:
a) asigurarea
serviciilor spitalicești corespunzător structurii organizatorice aprobate în
condițiile legii, inclusiv complexitatea acestora;
b) asigurarea
continuității asistenței medicale cu personal de specialitate pentru toate
liniile de gardă aprobate;
c) modelarea în baza
criteriilor de clasificare a spitalelor în funcție de competență;
d) distanța față de
spitale cu nivel superior de competență;
e) încadrarea cu
personal medical de specialitate, conform prevederilor legale în vigoare;
f) accesibilitatea
populației din zona deservită la servicii medicale de urgență prespitalicească
și transport sanitar;
g) accesibilitatea
populației din zona deservită la servicii medicale de specialitate la nivelul
județului;
h) caracterul de
unicitate al unității sanitare la nivel județean/zonal;
i) starea fizică și
juridică a imobilelor în care își desfășoară activitatea unitatea sanitară;
j) alte criterii
identificate de comisie."
Prima instanță a
observat că Ordinul ministrului sănătății privind constituirea comisiei de
selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu
casele de asigurări de sănătate și pentru aprobarea criteriilor de selectare a
acestora nu a fost publicat în Monitorul Oficial, astfel că unitățile sanitare
nu au avut cunoștință de criteriile de selecție.
În opinia primei
instanțe, această situație aduce atingere principiului transparenței
decizionale, îngrădind dreptul subiectelor supuse analizei, în speță Spitalului
Municipal Codlea, de a avea cunoștință de criteriile obiective de selecție și
de a putea aduce argumente, informații și probe referitoare la îndeplinirea
acelor criterii.
În aceste împrejurări
și având în vedere și dispozițiile art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004, prima instanță a dispus anularea parțială a celor două acte
normative care încalcă principiul autonomiei publice locale, al transparenței
decizionale și implicit al dreptului la apărare în ceea ce privește Spitalul
Municipal Codlea.
Împotriva acestei
sentințe, în termen legal, a formulat recurs pârâtul Guvernul României,
criticând-o ca netemeinică și nelegală în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 9
și 304
1
C. proc. civ.
În dezvoltarea
motivelor de recurs invocate, recurentul-pârât a susținut în esență că
hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, precizând că
ambele hotărâri de Guvern atacate, respectiv atât H.G. nr. 345/2011, cât și
H.G. nr. 212/2011 au fost emise cu respectarea normelor de tehnică legislativă
prevăzute de dispozițiile Legii nr. 24/2000, cât și cu prevederile cuprinse în
Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative
spre adoptare Guvernului, aprobat prin H.G. nr. 561/2009, proiectele actelor
administrative fiind avizate de către autoritățile publice interesate în
aplicarea acestora atât de către Ministerul Justiției, cât și de Consiliul
Legislativ.
În ceea ce privește
H.G. nr. 345/2011, recurentul-reclamant a susținut că aceasta a fost emisă cu
aplicarea dispozițiilor legale ale O.U.G. nr. 32/2011, respectiv "ope
legis" cu consecința neparcurgerii procedurii transparenței decizionale în
termenele și condițiile Legii nr. 52/2003.
Astfel, a susținut
recurentul că potrivit dispozițiilor imperative ale O.U.G. nr. 32/2011 a fost
prevăzut un termen de 7 zile în care Guvernul urma să adopte pentru anul 2011,
hotărârea prevăzută la art. 245 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, deci nu poate
fi reținută puterea discreționară a Guvernului care a procedat la emiterea H.G.
nr. 345/2011, conform dispozițiilor O.U.G. nr. 32/2011.
În ceea ce privește
H.G. nr. 212/2011, recurentul-pârât a susținut că și aceasta este temeinică și
legală fiind adoptată în temeiul art. 108 din Constituție și al art. 50
1
lit. b) și f) din O.G. nr. 68/2008 privind serviciile sociale, cu modificările
și completările ulterioare.
Totodată, recurentul
a susținut că, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din H.G. nr.
212/2011, programul se adresează autorităților administrației publice locale
care, prin hotărâre a consiliului local/județean sau al municipiului București,
decid înființarea de cămine pentru persoane vârstnice prin reorganizarea unor
unități sanitare cu paturi aflate în rețeaua proprie a acestora, care se
desființează în condițiile prevăzute de lege.
Apreciază
recurentul-pârât că prin acest act normativ s-a creat posibilitatea
reorganizării unor unități sanitare în cămine pentru persoane vârstnice fără a
se impune însă obligația acestora de a organiza unitățile sanitare.
Consiliul Local
Codlea, Primarul Municipiului Codlea și Unitatea Administrativ-Teritorială
Codlea, cât și Spitalul Municipal Codlea au formulat întâmpinări prin care au
solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică
a sentinței pronunțate de instanța de fond, susținând în esență că actele
normative atacate au fost emise cu nerespectarea principiilor transparenței
decizionale și al autonomiei publice locale, prin schimbarea forțată a
destinației Spitalului Codlea.
Examinând sentința
atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente,
cât și în temeiul dispozițiilor art. 304
1
C. proc. civ., Înalta
Curte constată că recursul formulat în cauză, este nefondat, având în vedere
considerentele expuse în continuare.
Obiectul acțiunii
precizate formulate de intimații-reclamanți l-a constituit anularea parțială a
H.G. nr. 212 din 9 martie 2011 pentru aprobarea Programului de interes național
"Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoane vârstnice"
în ceea ce privește Spitalul Municipal Codlea Anexa 2 poz. 19 și H.G. nr. 345
din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de
selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu
casele de asigurări de sănătate, precum și a listei acestor unități sanitare,
în ceea ce privește Spitalul Municipal Codlea Anexa 1 poz. 20 și Anexa 2 poz. 20.
Verificând
legalitatea actelor administrative atacate, în mod corect s-a reținut de către
instanța de fond că se impune anularea parțială a acestora întrucât se încalcă
atât principiul autonomiei publice local, cât și al transparenței decizionale.
Într-adevăr, potrivit
dispozițiilor art. 3 din H.G. nr. 212 din 9 martie 2011 privind aprobarea
Programului de interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de cămine
pentru persoane vârstnice", programul se adresează "autorităților
administrației publice locale care, prin hotărâre a consiliului local/județean
sau al municipiului București, decid concomitent înființarea de cămine pentru
persoane vârstnice prin reorganizarea unor unități sanitare cu paturi, aflate
în rețeaua proprie a acestora, care se desființează în condițiile prevăzute de
lege".
Prin urmare, în
conformitate cu principiul autonomiei publice locale, Consiliul local era acela
care trebuia să hotărască dacă Spitalul Codlea se reorganizează în cămin pentru
persoane vârstnice și tot acesta urma să ia decizia de desființare în aceste
condiții a spitalului.
Contrar acestui
principiu, cât și a prevederilor art. 3 din H.G. nr. 212/2011, în Anexa 2 la
pct. 19 a fost nominalizat Spitalul Municipal Codlea.
În ceea ce privește
H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 prin care s-a aprobat pentru anul 2011 a
Raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot
încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, instanța de control
judiciar constată că în mod corect s-a reținut prin sentința atacată că aceasta
ar fi trebuit adoptată anterior H.G. nr. 212 din 9 martie 2011, întrucât
inițial se impunea întocmirea raportului comisiei de selecție a unităților
sanitare și ulterior, în urma unor eventuale demersuri ale autorităților
administrației publice locale se impunea trecerea pe lista unităților sanitare
care ar fi optat pentru înființarea unui cămin pentru persoane vârstnice prin
reorganizarea spitalelor respective.
Pe de altă parte,
chiar ordinul ministrului sănătății privind constituirea comisiei de selecție a
unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de
asigurări de sănătate și pentru aprobarea criteriilor de selectare a acestora
nu a fost publicat în Monitorul Oficial, unitățile sanitare neavând cunoștință
de criteriile de selecție, astfel că în mod corect s-a reținut de către
instanța de fond încălcarea principiului transparenței decizionale, fiind
îngrădit dreptul subiectelor supuse analizei, respectiv și
intimatului-reclamant Spitalul Municipal Codlea de a putea invoca argumente,
informații și probe privind îndeplinirea acestor criterii.
De altfel, astfel cum
rezultă din probatoriul administrat în cauză, cât și din înscrisurile depuse cu
ocazia soluționării prezentului recurs, Spitalul Municipal Codlea a obținut prin
Ordinul nr. 1507 din 31 octombrie 2011 emis de Ministerul Sănătății,
clasificarea provizorie până la data de 31 decembrie 2011, în categoria a V-a,
iar Ministerul Sănătății prin Direcția de Sănătate Publică Brașov a emis
Autorizația Sanitară de Funcționare nr. 0046EV din 4 octombrie 2011 pe o
perioadă de 6 luni, iar ulterior, la data de 10 octombrie 2011, Comisia
Județeană de evaluare a Spitalelor din cadrul C.A.S.J. Brașov a emis decizia de
evaluare privind Spitalul Codlea valabilă până la 10 octombrie 2013, acesta
beneficiind de autorizația de funcționare nr. 0424EV din 9 decembrie 2013,
valabilă până la data de 26 noiembrie 2014.
Astfel fiind, Înalta
Curte constată că în mod corect s-a reținut caracterul nelegal a dispozițiilor
din actele normative contestate și s-a dispus anularea parțială a acestora, în
ceea ce privește includerea Spitalului Municipiului Codlea atât în Anexa 2 poz.
19 din H.G. nr. 212/2011, cât și în Anexa 1 poz. 20 și Anexa 2 poz. 20 din H.G.
nr. 345/2011.
În consecință, Înalta
Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu
dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, va respinge recursul formulat în cauză ca nefondat și va obliga
recurentul-pârât Guvernul României la plata cheltuielilor de judecată către
intimatul Spitalul Municipal Codlea, în sumă de 3.500 RON, în temeiul art. 274
alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Guvernul României împotriva Sentinței nr. 164 din 5 iulie 2012 a
Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă
recurentul-pârât Guvernul României la plata sumei de 3.500 RON cheltuieli de
judecată către intimatul-reclamant Spitalul Municipal Codlea, cu aplicarea art.
274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 7 februarie 2014.
Procesat
de GGC - AZ