ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1369/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea Curții de apel Prin încheierea nr. 119 din 10 iulie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrative și fiscal, a anulat ca netimbrată cererea de suspendare formulată de Comuna Ceaușu de Câmpie, prin primar în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și M.F.P. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a constat că reclamanta a fost citată cu mențiune de a achita taxa de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,3 lei, dar nu a înțeles să se conformeze acestei dispoziții legale.

Față de aceste împrejurări și având în vedere dispozițiile art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea cererii, prima instanță a admis excepția de netimbrare invocată din oficiu și a anulat acțiunea, ca netimbrată. 2. Recursul declarat în cauză Împotriva încheierii nr. 119 din 10 iulie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Comuna Ceaușu de Câmpie, prin Primar, invocând prevederile art. 299 și următoarele C. proc.

civ. În motivarea căii de atac, recurenta a arătat că, fiind perioada de concedii, citația cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru nu a ajuns în timp util în vederea îndeplinirii obligației legale, dar că, ulterior a îndeplinit acestă obligație, dovada în acest sens urmând a fi anexată cererii de recurs. II. Considerentele Înaltei Curți a asupra recursului Analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și sub toate aspectele, după cum permit dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune principală în anularea art. 5 din O.U.G.

nr. 15/2012, însoțită de excepția de neconstituționalitate, având ca petit secundar și suspendarea executării acestui act normativ. Prima instanță a anulat cererea de chemare în judecată, întrucât a constatat că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația procesuală de a achita taxa de timbru, deși a fost citată cu mențiune în acest sens, soluție pe care instanța de control judiciar o împărtășește. Conform art. 20 din Legea nr. 146/1997 „(1) Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.” Examinând actele dosarului , instanța de control judiciar constată că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit această obligație de plată a taxei la momentul înregistrării acțiunii sale și nici ulterior, la dosarul curții de apel neregăsindu-se nicio dovadă în acest sens.

Criticile recurentei sunt pur formale și fără susținere probatorie. De altfel, nici în faza procesuală a recursului, deși recurenta a afirmat că va face dovada achitării taxei de timbru pentru cererea de chemare în judecată, această probă nu a fost depusă la dosar. În aceste condiții, fațã de neîndeplinirea obligației de platã a taxei de timbru datorate, conform art. 20 din Legea 146/1997, în mod corect instanța de fond a aplicat prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, anulând cererea ca netimbrată. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Comuna Ceaușu de Câmpie, prin Primar împotriva încheierii nr . 119 din 10 iulie 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2013.