ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1337/2014

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 17144 din 16 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția a Vl-a civilă, a fost respinsă excepția prematurității, ca neîntemeiată. A fost admis primul capăt de cerere al acțiunii formulate de reclamanta SC C.M. SRL, împotriva pârâtei SC S.R. SRL, și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 163.237,62 lei cu titlu de preț. S-a luat act de renunțarea la judecată cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere. Împotriva acestei sentințe, pârâta SC S.R. SRL a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 191/2013 din 12 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, a fost respins, ca nefondat.

În termen legal, împotriva deciziei instanței de apel, pârâta SC S.R. SRL a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții, motive de casare, Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 și 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997 modificată și completată și la art. 3 și 9 din O.G. nr. 32/1995, ținând cont și de dispozițiile art. 302 alin. (2) C. proc.

civ., potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru”, a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs și a reținut: Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”, iar conform dispozițiilor art. 9 din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar „cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. În cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru”. Recurenta - pârâtă SC S.R. SRL a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 2 aprilie 2014, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în cuantum de 2438 lei și 5 lei timbru judiciar, dar aceasta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.

Constatând că prezenta cerere de recurs nu a fost timbrată anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 2 aprilie 2014, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și va anula recursul formulat de pârâta SC S.R. SRL, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC S.R. SRL împotriva deciziei civile nr. 191/2013 din 12 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată ședință publică, astăzi 2 aprilie 2014.