ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 971/2010

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 15 august 2008 reclamanta B.I.L. Cipru a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Sinaia să se dispună anularea Hotărârii A.G.A. SC P. SA din data de 30 iunie 2008. Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 21 din 10 decembrie 2008 a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantei. Hotărârea a fost confirmată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 47 din 24 martie 2009 prin care s-a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond.

S-a reținut în considerentele deciziei că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 referitoare la convocare și menținerea problemelor ce au făcut obiectul dezbaterilor adunării. Că atât convocarea cât și completarea acesteia îndeplinesc cerințele prevăzute de art. 117 alin. (2) și 117 1 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 în convocator fiind precizată și data de referință. Împotriva acestei decizii a declarat de reclamanta B.I.L. Cipru care a invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susținând că instanța a aplicat greșit prevederile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, cele privitoare la data de referință, la capacitatea juridică a administratorilor și totodată a înlăturat nelegal de la aplicare art. 117 din aceeași Lege.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente: În ceea ce privește susținerea recurentei referitoare la legalitatea convocării adunării generale sub aspectul constituirii și al deliberărilor, Înalta Curte va reține că societatea recurentă considera în mod greșit că această convocare nu respectă prevederile legale, deoarece atunci când, pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al propunerilor, sens în care sunt și dispozițiile art. 117 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale. Astfel, completarea publicată în M. Of.

Partea a IV-a nr 3318 din 16 august 2008, adusă convocării adunării generale cuprinde toate elementele pe care societatea reclamantă susține că ar fi trebuit sa le cuprindă, fiind detaliate foarte clar la pct. 3: Asigurarea restului finanțării în afara fondurilor structurale pentru proiectul „Modernizarea și extinderea structurilor de cazare și a utilităților conexe la SC P. SA Sinaia, proiect elaborat prin hotărârea A.G.E.A. din 27 mai 2008”. Față de ceea ce era pe ordinea de zi au fost deliberări și propuneri, textul propus inițial fiind îmbunătățit, nefiind vorba despre un element nou pe ordinea de zi, suplimentar față de cele existente deja.

Astfel, acționarii nu au fost puși în situația de a nu fi luat cunoștință spre problemele existente pe ordinea de zi și nici de a nu fi avut posibilitatea să se pregătească și să decidă în cunoștință de cauză, așa cum în mod eronat susține reclamanta.În această situație nu se poate vorbi despre nelegalitatea hotârârilor adoptate și depășirea competenței potrivit art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990. Cu privire la nelegalitatea constituirii adunării fața de încălcarea dispozițiilor privind data de referință, Înalta Curte va reține că, în speșă, convocarea, precum și completarea acesteia, îndeplinesc toate cerințele prevăzute de lege, adunarea generală fiind legal constituită, cu respectarea prevederilor privind data de referință.

Astfel, societatea reclamantă face o confuzie susținând că o completare făcută convocatorului ar reprezenta o nouă convocare conform art. 123 alin. (2). În conformitate cu prevederile art. 117 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 intimata a fost obligată să completeze ordinea de zi, la solicitarea unui acționar deținând mai mult de 5% din capitalul social al societății, solicitare primită după publicarea convocării. De asemenea, conform prevederilor art. 117 1 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, ordinea de zi completată cu punctele propuse de acționari ulterior convocării, trebuie publicată cu cel puțin 10 zile înaintea adunării generale, la data menționată în convocatorul inițial, iar societatea nu a făcut altceva decît să se conformeze acestei dispoziții legale.

În aceste condiții, față de dispozițiile legale mai sus menționate ar fi fost imposibil ca o completare a convocării să conțină o dată de referință ulterioară cu cel puțin 4 zile lucrătoare datei de publicare în presă a acestei completări, având în vedere faptul că ea poate fi publicată cu 10 zile înaintea datei menționate în convocatorul inițial pentru întrunirea adunării. Așadar, aprecierile recurentei cu privire la încălcarea datei de referință nu sunt fondate, dispozițiile legale în acest sens fiind respectate. În ceea ce privește încălcarea normelor imperative în materia societăților comerciale, Înalta Curte apreciază că prin hotărârea adoptată nu au fost încălcate în nici un fel dispozițiile legale.

Astfel, hotărârea adoptată reprezintă o aprobare prealabilă necesară pentru încheierea actelor privind finanțarea, nefiind nevoie de un set suplimentar de aprobări, această situație făcând imposibilă funcționarea unei societăți comerciale. Prin hotărârea atacată s-au stabilit precis limitele finanțărilor, persoanele de la care pot fi obținute, limitele dobânzilor și modul în care se pot constitui garanțiile, hotărârea identificând și sursele de finanțare. Hotărârea constituie procura necesară administratorului societății pentru încheierea acestor acte și nu o delegare generală a competentelor către Consiliul de Administrație conform art. 114 din Legea nr. 31/1990, ci o delegare prealabilă, atribuită conform art. 241 din Legea 297/2004 privind piața de capital.

Este firesc ca aceste negocieri privind multitudinea de clauze, altele decât elementele esențiale ale contractării unui credit (cuantum, dobânzi, garanții) să fie delegate administratorului societății. Totodată se face o confuzie între instituția delegării competentelor A.G.A. și cea a reprezentării societății în relațiile cu terții de către Consiliul de Administrație, respectiv președintele acestuia în baza Hotărârilor A.G.E.A. pentru încheierea de contracte, aprobarea în speță fiind acordată în prealabil și cu limită de mandat. Pentru aceste considerete, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta B.I.L. Cipru împotriva Deciziei comerciale nr. 47 din 24 martie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta B.I.L. Cipru împotriva Deciziei comerciale nr. 47 din 24 martie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 10 martie 2010.