ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3620/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 659 din 2 mai 2007, Tribunalul Prahova, secția comercială, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC C.Ș. SRL Ploiești în contradictor cu pârâta SC A.T. SA și în consecință, pârâta a fost obligată să restituie fila C.E.C. emisă la 22 noiembrie 2004 în valoare de 160.650 lei respingând excepțiile inadmisibilității și lipsei calității procesuale active. Instanța de fond a reținut că fila C.E.C. a fost emisă pentru garantarea acordării avansului de către pârâtă iar nu pentru garantarea restituirii avansului și cum reclamanta deține titlul executor pentru diferența de plată neachitată de pârâtă (sentința nr. 362/2005 a Tribunalului Prahova), obligarea pârâtei la restituirea filei C.E.C.

se impune, în caz contrar aceasta s-ar îmbogăți fără justă cauză. Făcând aplicarea art. 1073, 970 și 982 C. civ. instanța de fond a admis acțiunea în sensul mai sus arătat. Curtea de Apel Ploiești, prin Decizia nr. 235 din 16 noiembrie 2007 a respins ca nefondat apelul promovat de pârâtă, criticile apelantei cu privire la greșita respingere a excepțiilor, la încălcarea dreptului la apărare și la greșita soluționare a fondului au fost respinse de instanța de apel. Instanța de apel a confirmat situația de fapt stabilită de judecătorul fondului arătând că, potrivit contractului încheiat de părți, art. XVIV pct. 1 beneficiarul acordă prestatorului de servicii un avans de 5% din valoarea lucrărilor moment în care acesta trebuia să înmâneze beneficiarului, respectiv pârâtei un cec care să garanteze acordarea avansului acesta fiind scăzut din plățile ulterioare.

Cum reclamanta a făcut dovada că a executat lucrările contractate, obligația de restituire a filei cec dispusă prin sentință este legală. În ce privește dreptul de apărare al apelantei, acesta a fost respectat, instanța de fond acordându-i termen pentru angajare apărător și primirea de probe. Excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale active au fost corect respinse de prima instanță, reclamanta făcând dovada că deține un titlu executor pentru plata lucrărilor executate, având deci și calitate procesuală activă. În contra deciziei menționate a declarat recurs pârâta SC A.T. SA Grecia - Sucursala România invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ.

în a căror dezvoltare arată că: - deși a invocat în fața instanței de fond proba cu înscrisuri, instanța nu s-a pronunțat, fiindu-i, astfel, încălcat dreptul la apărare prin încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.; - în mod greșit s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât obligația de restituire a filei cec nu a fost stabilită prin contract de către părți; - greșit instanța de apel a reținut că intimata a făcut dovada executării lucrărilor fără a indica dovezile reținute, fapt ce echivalează conform art. 304 pct. 7 C. proc. civ. cu o nemotivare a hotărârii; - aplicarea art. 970 C. civ.

s-a făcut greșit deoarece convențiile obligă doar la ceea ce au prevăzut, or restituirea filei cec nu este stipulată în contractul pe care părțile l-au încheiat; - avansul de 5% din valoarea contractului a fost acordat pentru începerea lucrărilor iar pentru garantarea lui s-a emis fila cec de către intimată și nu s-a realizat scadența lui din plățile ulterioare efectuate de recurentă pentru că intimata nu și-a respectat graficul de execuție a lucrărilor. Intimata SC C.Ș. SRL a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacate ca legală arătând că prima critică nu poate fi reținută față de faptul că recurentul nu a respectat prevederile art. 112 pct. 5 C. proc.

civ. coroborat cu art. 116 C. proc. civ. iar excepția inadmisibilității - corect a fost respinsă de instanță, fila cec fiind dată cu titlu de garanție iar nu ca instrument de plată. Mai arată intimata că, decizia este motivată corespunzător, iar pe fond, că recurenta îi este debitoare cu aproape 5 miliarde lei. Recursul nu este fondat. 1. Cu privire la motivul întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., este de observat că, pentru a conduce la casarea hotărârii textul de lege impune condiția ca instanța să fi încălcat acele forme de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Or, se constată, că recurentul nu indică care anume forme de procedură prevăzute de lege au fost încălcate și nici dacă i s-a produs o vătămare, dreptul de apărare a cărui încălcare o invocă, neîncadrându-se în ipoteza legii, aceasta de altfel fiind-i respectat conform art. 156 C. proc.

civ. a cărei protecție o reglementează, prin acordarea termenului solicitat. Cum recurentul nu indică nici încălcarea unor forme de procedură a căror încălcare să fie expres sancționată cu nulitatea, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu poate fi primit. 2. Critica cu privire la respingerea excepției inadmisibilității nu poate fi nici ea primită, aceasta deoarece conținutul contractului sub aspectul obligațiilor și drepturilor urma a fi stabilit de instanță cu ocazia soluționării pe fond a litigiului iar nu pe cale de excepție, cum greșit susține recurenta. 3. În raport de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

partea introductivă, conform căreia casarea sau modificarea unei hotărâri se poate solicita numai pentru motivele de nelegalitate pe care textul menționat le prevede în mod limitativ, criticile vizând aprecierea probelor în stabilirea situației de fapt, a treia și a cincia, nu pot fi analizate acestea excedând controlului de legalitate al hotărârii atacate la care este limitată instanța de recurs.

4. Cu privire la greșita aplicare a prevederilor art. 970 C. civ., se constată că instanța de apel a dat eficiență primului aliniat al textului menționat care cuprinde în ipoteza sa un principiu, ce nu trebuie ignorat ci, dimpotrivă, aplicat cu ocazia aprecierii executării oricărui contract și anume „Convențiile trebuie executate cu bună credință”, din care decurge desigur, concluzia conținută de aliniatul doi, și care, implicit a fost respectat de instanța de apel prin interpretarea intenției părților în calificarea filei cec: „Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-nsele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa”. II. Așa fiind, față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A.T. SA Grecia - Sucursala România - Pantelimon împotriva Deciziei nr. 235/A din 16 noiembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2008.