ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4524/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM) a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX), în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea Deciziei nr. 11 din 7 februarie 2012 emisă de ORDA publicată în M. Of. Partea I nr. 109 din 10 februarie 2012 până la pronunțarea instanței de fond cu privire la anularea deciziei menționate, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a susținut că decizia atacată a fost emisă după ce un alt act administrativ cu conținut identic, respectiv Decizia ORDA nr. 305 din 29 decembrie 2011 (prin care Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a mai transferat o dată colectarea pe sursa ambiental către organismul de gestiune Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți) a fost suspendată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a prin Sentința nr. 536 din 26 ianuarie 2012. Decizia nr. 11 din 7 februarie 2012 se referă la desemnarea Asociației Române pentru Artiști Interpreți sau Executanți ARAIEX în calitate de colector al remunerațiilor pentru comunicare publică și a fost emisă în temeiul Deciziei nr. 6 din 31 ianuarie 3012, comunicată reclamantei la data de 1 februarie 2012, prin care Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a retras temporar avizul de funcționare a Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți, act contestat în instanță la data respectivă.

Reclamanta a mai susținut că cererea de suspendare îndeplinește în totalitate condițiile cerute de art. 14 Legea nr. 554/2004 sub aspectul cazului bine justificat și al iminenței pagubei, în sensul că Decizia nr. 11 din 7 februarie 2012 nu are un temei legal, iar prin efectele acestei decizii, membrii Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți sunt privați de drepturile ce li se cuvin, drepturi aferente comunicării publice a operatorilor. La data de 20 martie 2012 reclamantul și-a modificat cererea, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ori să se constate intervenită suspendarea de drept a executării Deciziei nr. 11 din 7 februarie 2012 a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor până la pronunțarea instanței de fond cu privire la cererea privind anularea deciziei menționate.

2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 1995 din 20 martie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal admis cererea reclamantei și, în consecință, a suspendat executarea Deciziei Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 11 din 7 februarie 2012 până la pronunțarea instanței de fond cu privire la cererea având ca obiect anularea deciziei. Pentru a hotărî astfel, examinând înscrisurile depuse în cauză, instanța de fond a apreciat, în esență, că Decizia nr. 11/2012 atacată în prezenta cauză și Decizia nr. 305/2011 a cărei executare a fost suspendată prin (Sentința nr. 536 din 26 ianuarie 2012 a Curții de Apel București au conținut identic, aspect de natură a atrage incidența dispozițiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Curtea a mai reținut că fundamentul emiterii deciziei atacate, anume retragerea temporară a avizului de funcționare a organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți, dispusă prin Decizia nr. 6 din 31 ianuarie 2012 emisă de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, nu mai subzistă, întrucât prin sentința pronunțată de Curtea de Apel București la data de 14 februarie 2012 în Dosarul nr. 978/2/2012 a fost dispusă suspendarea executării acestui act administrativ. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți ARAIEX, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

3.1. Recursul formulat de pârâtul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. 3.1.1. Prevederile art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată nu sunt îndeplinite, Decizia nr. 11/2012 este motivată în fapt și în drept, este emisă în virtutea atribuțiilor expres prevăzute de Legea nr. 8/1996 prin dispozițiile art. 138 alin. (1) lit. a). Motivarea actului administrativ nu impune referiri la îndeplinirea condițiilor legale de către ARAIEX pentru a fi desemnat drept colector al remunerațiilor cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru domeniul ambiental - comunicare publică. Reprezentativitatea pe teritoriul României, lipsa sancționării până în prezent a CREDIDAM prin decizii de intrare în legalitate, numărul membrilor celor două organisme care funcționează în domeniu, nu pot fi aspecte care să justifice o aparență de ilegalitate a deciziei contestate.

Cu privire la indiciile de nelegalitate sub aspectul nerespectării prevederilor art. 133 alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996 la emiterea Deciziei ORDA nr. 305/2011, recurentul susține că procedura instituită de aceste dispoziții legale nu este aplicabilă în cauză. Legea nu interzice ORDA să schimbe colectivul, iar Decizia nr. 11/2012 este un act administrativ cu caracter individual și nu există obligativitatea informării și supunerii „proiectului” actului administrativ cu caracter individual dezbaterii publice. 3.1.2. Condiția prevenirii unei pagube iminente nu este îndeplinită, artiștii interpreți sau executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerii acestora nu sunt prejudiciați.

3.1.3. Nu sunt incidente prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ ce are obiectul prezentei cauze nu are același conținut cu cel suspendat de instanța de judecată în Dosarul nr. 250/2/2012, situația de fapt și de drept este diferită. Decizia nr. 305/2011 a fost suspendată fără ca instanța să se pronunțe cu privire la organismul de gestiune colectivă care să colecteze remunerațiile cuvenite artiștilor interpreți ori executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, având în vedere retragerea temporară a avizului de funcționare a CREDIDAM. 3.2. Recursul formulat de Asociația Română pentru Artiști, Interpreți sau Executanți - ARAIEX Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și art. 304 1 C. proc.

civ. 3.2.1. Decizia ORDA nr. 11/2012 nu are conținut identic cu Decizia ORDA nr. 305/2011, cum în mod greșit a interpretat actul instanța de fond. Decizia ORDA nr. 11/2012 a avut la bază Referatul nr. RG II/1076 din 6 februarie 2012 și Decizia nr. 6 din 31 ianuarie 2012, în condițiile în care Decizia ORDA nr. 305/2011 a avut la bază Referatul nr. RG 11/15588 din 29 decembrie 2012 și concluziile controlului efectuat în luna noiembrie 2011. 3.2.2. Cazul bine justificat nu este îndeplinit, prevederile art. 133 alin. (1) și (2) și cele ale art. 1291 din Legea nr. 8/1996 nu au fost încălcate, nu are relevanță aspectul înființării sau neînființării ARAIEX la data negocierii și adoptării metodologiei aplicabile în domeniul ambiental-lucrativ, actul este motivat iar prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională nu sunt aplicabile speței.

3.2.3. Argumentele ce vizează îndeplinirea condiției prevenirii unei pagube iminente țin de fondul pricinii și sunt identice cu cele ce susțin îndeplinirea cazului bine justificat. Disponibilizarea salariaților CREDIDAM nu poate fi reținută decât ca un prejudiciu direct și personal al salariaților. Cheltuiala reclamantei cu soft-ul se încadrează în categoria celor curente, obligatorii pentru desfășurarea propriei activități.

4. Apărările formulate de intimatul-reclamant Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursurilor ca nefondate, prima instanță a reținut corect că Decizia ORDA nr. 11/2012 are un conținut identic cu un alt act administrativ emis anterior, respectiv Decizia ORDA nr. 305/2011, care a fost anulată la 28 septembrie 2012 și suspendată la 26 ianuarie 2012, prin Sentința civilă nr. 536 din 26 ianuarie 2012. La data de 12 octombrie 2012 a fost anulată și Decizia ORDA nr. 299/2011 care a stat la baza emiterii Deciziei ORDA nr. 6/2012. Cazul bine justificat este întrunit, referatul care prezintă concluziile controlului efectuat în perioada 14 noiembrie 2011 - 25 noiembrie 2011 este contestat în instanță, art. 133 alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996 nu au fost respectate, iar față de protocolul intervenit între CREDIDAM, UPFR și reprezentanții utilizatorilor, ORDA are calitatea de terț.

În ceea ce privește iminența pagubei, rezultă că devine incertă gestionarea remunerațiilor cuvenite membrilor CREDIDAM, care este privat de numele pe care ar fi trebuit să le colecteze de la utilizatori. Considerentele Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară exercitată. 1. Recursurile sunt nefondate. 1.1. Instanța de fond a dispus suspendarea Deciziei ORDA nr. 11 din 7 februarie 2012 până la pronunțarea instanței de fond asupra cererii de anulare a deciziei, reținând drept temei juridic aplicabil, dispozițiile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată. Judecătorul fondului nu a considerat necesar să mai facă o analiză proprie a îndeplinirii condițiilor impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, respectiv a cazului bine justificat și a pagubei iminente.

Soluția aleasă de judecătorul fondului este corectă, ținând seama că în ipoteza prevăzută de art. 14 alin. (5) sus-menționat, se verifică numai dacă noul act administrativ are același conținut cu cel suspendat de către instanță, nefiind obligatorie îndeplinirea plângerii prealabile. Rezultă că motivele de recurs invocate de recurentă cu privire la neîndeplinirea condiției cazului bine justificat și a prevenirii pagubei iminente nu au legătură cu hotărârea atacată și nu vor fi analizate de către instanța de recurs. 1.2. Cu privire la motivele de recurs ce privesc aplicarea greșită a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 se va constata netemeinicia acestora. Prin Decizia nr. 305/2011 a fost desemnat organismul de gestiune colectivă ARAIEX drept colector al remunerațiilor reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți, stabilite prin Metodologia stabilită prin Decizia ORDA nr. 399/2006.

Prin Decizia nr. 11/2012 a fost desemnată ARAIEX drept colector al acelorași remunerații, conform Metodologiei stabilită prin Decizia ORDA nr. 399/2006. Este evident că cel de-al doilea act administrativ (Decizia nr. 11/2012) are un conținut identic cu actul suspendat de către instanță (Decizia nr. 305/2011). În aceste condiții, conform art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, Decizia nr. 11/2012 este suspendată de drept, cum în mod corect a contestat și judecătorul fondului. Nu are relevanță că actele care au stat la baza emiterii celor două decizii sunt diferite. Legea nr. 554/2004 nu impune o atare condiție și, în mod firesc, actele premergătoare emiterii a două acte administrative ce nu au fost emise în același moment, trebuie să fie distincte.

În cazul suspendării Deciziei nr. 305/2011, instanța nu putea să se pronunțe cu privire la organismul care ar fi trebuit să colecteze remunerațiile, deoarece nu reprezenta obiectul cererii, însă efectul suspendării unui act administrativ este cel prevăzut de lege. În speță, CREDITAM, ca efect al nesuspendării executării actului administrativ, urma să colecteze aceste remunerații. Retragerea avizului de funcționare al CREDIDAM a intervenit ulterior Deciziei nr. 305/2011, prin emiterea Deciziei nr. 6/2012, asupra căreia s-a dispus suspendarea executării în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. 2. Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1), teza a II-a C. proc.

civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile formulate de Oficiul Român pentru Drepturi de Autor și Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți ARAIEX împotriva Sentinței civile nr. 1995 din 20 martie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2012. Procesat de GGC - LM