ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4821/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4821/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea formulată, reclamantul Centrul

Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți a solicitat, în

contradictoriu cu pârâții Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și Asociația

Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți, ca prin hotărârea pe care

instanța de judecată o va pronunța în temeiul art. 14 și următoarele din Legea

nr. 554/2004, să se constate intervenită ori să se dispună suspendarea

executării Deciziei nr. 57 din 7 mai 2012 emisă de pârâtul ORDA, până la

pronunțarea instanței de fond cu privire la anularea deciziei.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că prin decizia atacată ORDA a "confiscat"

dreptul CREDIDAM de colectare pentru sursa radio, atribuind-o ARAIEX și că la

data de 11 mai 2012, reclamantul a depus la ORDA plângere prealabilă,

înregistrată sub nr. 12252 din 10 mai 2012, potrivit art. 7 din Legea nr.

554/2004, solicitând revocarea Deciziei nr. 57 din 7 mai 2012.

Prin întâmpinarea

formulată în cauză, pârâtul ORDA a solicitat respingerea cererii ca

neîntemeiată, cu motivarea că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 14

și următoarele din Legea nr. 554/2004 privind suspendarea executării deciziei

contestate, în același sens fiind și concluziile scrise depuse la dosar de

pârâtul ARAIEX.

instanței de fond

Prin Sentința civilă

nr. 3608 din 29 mai 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- a admis cererea

reclamantului Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor

Interpreți - C.R.E.D.I.D.A.M., formulată în contradictoriu cu pârâții Oficiul

Român pentru Drepturile de Autor - O.R.D.A. și Asociația Română pentru Artiști

Interpreți sau Executanți - A.R.A.I.E.X. și, în consecință, a dispus

suspendarea executării Deciziei nr. 57 emisă de pârâta O.R.D.A. la 7 mai 2012,

publicată în M. Of. nr. 313/10.05.2012, până la pronunțarea instanței de fond

cu privire la cererea privind anularea deciziei anterior menționată;

- în temeiul art. 274

(3) C. proc. civ., a obligat pârâtul O.R.D.A. la plata către reclamantul

C.R.E.D.I.D.A.M., a sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut că din interpretarea dispozițiilor

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 rezultă că suspendarea executării

actului administrativ poate fi dispusă numai în cazuri bine justificate și

pentru prevenirea unei pagube iminente.

Astfel, instanța a

reținut că, în speță, examinând aparența de legalitate a Deciziei nr. 57 din 7

mai 2012, din perspectiva motivării acesteia, condiție de legalitate externă a

actului, instanța de fond a constatat că există o îndoială serioasă în privința

respectării procedurii legale de desemnare a noului organism de gestiune

colectivă, ARAIEX, atât timp cât elementele de fapt și de drept invocate de

emitentul deciziei nu cuprind niciun fel de referiri la îndeplinirea

condițiilor legale de către ARAIEX pentru a fi desemnată drept colector al

remunerațiilor cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru domeniul

ambiental-comunicare publică.

În aceste condiții, a

apreciat instanța, atât pentru destinatarii deciziei, cât și pentru instanța

învestită cu exercitarea controlului de legalitate, există serioase semne de

întrebare cu privire la rațiunea și scopul urmărit la emiterea deciziei de

înlocuire a CREDIDAM, organism de gestiune colectivă, reprezentativ pe

teritoriul României, în privința căruia, de la data înființării (1996) până la

data pronunțării hotărârii, ORDA nu a emis nicio decizie de intrare în

legalitate, cu ARAIEX, organism înființat la data de 14 iulie 2011 și care la

data emiterii deciziei de desemnare nu avea cunoscută decât lista membrilor

fondatori.

Instanța a mai

reținut că există indicii temeinice de nelegalitate și sub aspectul respectării

prevederilor art. 133 alin. (2) și alin. (3) la emiterea deciziei, prevederi

care stipulează cu claritate procedura ce trebuie urmată în cazul coexistenței

mai multor organisme de gestiune colectivă pentru același domeniu de creație.

Astfel, instanța de

fond a constatat că Decizia nr. 5/2011 nu cuprinde niciun fel de referiri la

respectarea procedurii prevăzute de art. 133 alin. (2) și (3) din Legea nr.

8/1996, iar apărările pârâtului Oficiul Român pentru Drepturile de Autor,

formulate prin întâmpinare, nu sunt pertinente, întrucât fac trimitere la

dreptul de retransmitere prin cablu, drept ce face obiectul Deciziilor nr.

278/2011 și nr. 279/2011.

Față de aceste

circumstanțe, Curtea de apel a constatat că pârâtul Oficiul Român pentru

Drepturile de Autor nu a justificat existența în favoarea sa a aparenței

dreptului de desemnare a noului organism de gestiune colectivă, ARAIEX, în

detrimentul CREDIDAM, organism de gestiune colectivă reprezentativ pe

teritoriul României, calitate necontestată în cauză.

Referitor la cazul

bine justificat, s-a reținut că pe această sursă de colectare, radiodifuziunea

fonogramelor (muzică) de către posturile de radio, ORDA a emis 3 decizii prin

care se confisca de la CREDIDAM colectarea, aceasta fiind atribuită ARAIEX.

Pentru că această modalitate de a scoate CREDIDAM din piață nu a avut succes,

deoarece primele două decizii emise au fost infirmate de instanțele de judecată

care au dispus suspendarea Deciziei ORDA nr. 10/2012 și suspendarea de drept a

Deciziei nr. 37/2012, ORDA continuă șirul emiterii deciziilor, ducând la

prejudicierea gravă a artiștilor interpreți sau executanți care au mandatat

CREDIDAM să le colecteze remunerațiile cuvenite.

Instanța a apreciat

că este evident efectul similar al celor trei decizii, respectiv desemnarea

ARAIEX în locul CREDIDAM drept colector al remunerațiilor datorate pentru

radiodifuzarea fonogramelor de comerț și a fonogramelor publicate în scop

comercial, ori al reproducerii acestora, că decizia atacată în prezenta cauză

are practic același scop ca și primele două, acela ca banii să nu mai fie

colectați de CREDIDAM și să ajungă să fie colectați de ARAIEX.

S-a reținut în

considerentele hotărârii atacate că nu se poate emite alt act administrativ similar,

după ce instanța de judecată a infirmat de două ori deciziile emise de ORDA,

dispunând suspendarea de drept a acestora, că și referatele care au stat la

baza emiterii Deciziilor nr. 10 din 3 februarie 2012, nr. 37 din 20 martie 2012

și nr. 57 din 7 mai 2012 sunt identice, diferența constând doar în numărul dat

referatului și data la care a fost emis de ORDA.

Instanța a apreciat

că, în raport de dispozițiile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, se

impune suspendarea Deciziei nr. 57/2012, că în speță s-au încălcat în mod vădit

dispozițiile art. 133 alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de

autor și drepturile conexe, având în vedere că ORDA nu a ținut cont în mod

repetat, la stabilirea colectorului, de criteriul reprezentativității și a

confiscat colectarea de la CREDIDAM, în beneficiul ARAIEX, un organism

înființat la data de 14 iulie 2011 și care la momentul desemnării drept

colector avea doar trei membri fondatori.

S-a mai reținut în

considerentele hotărârii atacate că decizia ORDA atacată nu este motivată,

pentru a se stabili împrejurările care au determinat adoptarea ei a treia oară,

că evocarea unui referat intern, individualizat prin număr și dată, nu

echivalează cu motivarea actului, câtă vreme actul intern nu este supus procedurii

comunicării.

S-a apreciat de către

instanță că prejudiciul iminent constă în perturbarea gravă a activității

CREDIDAM ca mandatar, prin deposedare totală de cota de administrare, imperios

necesară funcționării (plată chirie, lumina, telefoane, poșta, salarii, etc.),

deoarece intempestiv toate investițiile făcute pentru exercitarea atribuțiilor

de colector sunt lipsite de suport material de susținere și, prin urmare,

artiștii care au mandatat CREDIDAM, deși au drepturi conferite de lege, nu pot

beneficia de ele, nu le pot valorifica, fiind excluși de la negocieri/arbitraj,

ceea ce în cazul de față este un prejudiciu iminent de ordin patrimonial, ce

poate fi prevenit prin suspendarea de drept a Deciziei ORDA.

Astfel, s-a reținut

de către instanță că prin aplicarea Deciziei ORDA nr. 57/2012, în litigiu sunt

prejudiciați artiștii reprezentați de CREDIDAM, respectiv peste 11.000 de

membri direcți și circa 1.000.000 de artiști reprezentați prin acorduri

bilaterale, precum și CREDIDAM, datorită specificității mecanismului de

colectare care a implicat investiții adecvate colectării și resurse materiale

și umane care, pe termen scurt, sunt inutile, ceea ce se poate traduce în

pagubă iminentă.

hotărâri, au declarat recurs Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și

Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie.

3.1. Recursul

formulat de pârâtul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA).

Motivele de recurs

sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

3.1.1. Instanța de

fond a reținut în mod greșit că actul contestat generează o îndoială serioasă

în privința legalității din perspectiva motivării acesteia, fără a analiza

toate actele depuse la dosarul cauzei.

Decizia ORDA nr.

57/2012 a fost emisă în baza și cu respectarea prevederilor art. 138 alin. (1)

lit. a) și h) din Legea nr. 8/1996, în limitele atribuțiilor exprese ale ORDA

de reglementare a activității din domeniu prin decizii ale directorului

general, precum și de supraveghere, control și stabilire a măsurilor de intrare

în legalitate sau aplicarea sancțiunilor asupra organismelor de gestiune

colectivă.

S-a ținut seama de

dispozițiile pct. 3 din Metodologia privind remunerația datorată artiștilor

interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru radiodifuzarea

fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către

organismele de radiodifuziune stabilită prin Decizia civilă nr. 153A din 12 mai

2011 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze de

proprietate intelectuală.

Referatul Direcției

de specialitate nr. 4195 din 5 mai 2012 este un înscris pe care actul

administrativ în cauză se fundamentează și pe care îl înglobează, fiind

îndeplinită condiția motivării deciziei atacate.

3.1.2. Instanța de

fond face referire în tot cuprinsul celor reținute în mod exclusiv la domeniul

ambiental - comunicare publică, domeniu care nu este incident în cauză.

3.1.3. Instanța de

fond a reținut în mod eronat că există semne de întrebare cu privire la

rațiunea și scopul urmărit la emiterea deciziei de înlocuire a CREDIDAM.

Prin Decizia ORDA nr.

57/2012 nu a fost înlocuit organismul de gestiune colectivă CREDIDAM întrucât

acesta nu a fost niciodată desemnat a fi colector pe domeniul în cauză.

Situația în domeniul

artiștilor interpreți sau executanți a rămas neschimbată încă de la prima

solicitare ORDA de a se ajunge la un acord prin încheierea unui protocol pentru

gestionarea drepturilor aparținând membrilor lor, prin care să fie evidențiate

clar, fără echivoc, criteriile aplicabile pentru repartizarea remunerației

între organisme, colectivul numit de către ORDA ales dintre organismele

beneficiare, precum și modalitatea de evidențiere și justificare a

cheltuielilor privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale

organismului de gestiune colector.

Scopul ORDA la

emiterea Deciziei nr. 57/2012 este de a nu permite prejudicierea titularilor de

drepturi, în condițiile în care în lipsa unui colector desemnat pentru domeniul

în cauză, aceștia nu își vor primi remunerațiile ce li se cuvin, întrucât

utilizatorii nu pot plăti sumele datorate.

3.1.4. Instanța de

fond a reținut, cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, faptul că există

indicii temeinice de nelegalitate sub aspectul respectării prevederilor art.

133 alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996.

În speță, nu este

incidentă procedura prevăzută de textul legal sus-menționat.

Instanța sesizată cu

o cerere de suspendare a analizat actul administrativ dedus judecății, pe fond,

ceea ce este inadmisibil.

3.1.5. Prejudiciul

material viitor și previzibil nu există, ARAIEX va reține sumele de bani

cuvenite propriilor membri și va vira diferența în contul CREDIDAM care va

repartiza banii membrilor acestuia și va reține și cota de administrare ce i se

cuvine în mod legal.

3.2. Recursul

formulat de pârâta Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți

(ARAIEX)

Motivele de recurs

sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

Instanța

de fond a reținut în mod eronat că în speță, raportat la dispozițiile art. 14

coroborate cu art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din Legea nr. 554/ 2004, sunt

argumente aparent valabile, de natură să răstoarne prezumția de legalitate de

care se bucură Decizia ORDA nr. 57/2012, motivat de aceea că elementele de fapt

și de drept invocate de ORDA în acest act nu cuprind referiri la îndeplinirea

condițiilor legale de către ARAIEX pentru a putea fi desemnat colector în

domeniul ambiental-comunicare publică (magazine, hoteluri, restaurante, etc.),

în condițiile în care actul contestat privește desemnarea drept colector al

remunerației datorată artiștilor interpreți din domeniul radiodifuziunii

(posturi de radio).

Singura condiție

legală obligatorie a fi cenzurată de ORDA pentru desemnarea colectorului în domeniu

este cea prevăzută de art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, conform căreia

între OGC-urile existente într-un domeniu, trebuie încheiat un protocol prin

care acestea trebuie să convină la desemnarea colectorului.

CREDIDAM s-a opus

acestui demers, astfel încât, în 30 de zile de la data la care trebuie să fie

depus protocolul, în lipsa acestuia, ORDA a desemnat pârâta ARAIEX, colector în

domeniu.

Până la data

apariției Deciziei ORDA nr. 57/2012, CREDIDAM colecta remunerația în baza unei

uzanțe, deoarece până în luna iunie 2011 era singurul OGC care administra

drepturile artiștilor interpreți.

Instanța a analizat

pe fond acțiunea, deoarece face referiri cu privire la numărul de membri ai

ARAIEX, capacitatea de desfășurare a activității și oportunitatea emiterii de

către ORDA a actului contestat.

Nu se poate reține că

actul nu este motivat în fapt, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, stabilind că este

îndeplinită condiția motivării și în situația în care "în conținutul

acestuia nu sunt reluate in extenso toate temeiurile de fapt și de drept care

au fost reținute într-un alt înscris pe care actul administrativ s-a

fundamentat și pe care îl înglobează".

Instanța de fond face

un istoric al altor acte administrative emise de ORDA, fără nicio legătură cu

prezenta cauză, iar singurul aparent prejudiciu al CREDIDAM este acela că este

obligată să împartă cota de administrare cu ARAIEX și UNART.

formulate de intimatul-reclamant Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor

Artiștilor Interpreți (CREDIDAM)

Prin întâmpinare,

intimatul solicită respingerea recursului ARAIEX ca nefondat, arătând în esență

următoarele:

4.1. Cu privire la

existența cazului bine justificat

Instanța de fond nu a

confundat domeniile de colectare, la pagina 9 din sentință, existând o eroare

materială, dar care nu afectează legalitatea sentinței pronunțate.

Susținerile

recurentei-pârâte referitoare la necesitatea încheierii unui protocol sunt

neîntemeiate, CREDIDAM a încercat pe cât posibil desfășurarea negocierilor

impuse de ORDA, însă ARAIEX a refuzat să participe, astfel cum rezultă din

paginile 4 - 5 din întâmpinare.

Mai mult, ORDA nu a

dat posibilitatea organismelor de gestiune colectivă (OGC) să stabilească

printr-un protocol criteriile de repartizare a remunerațiilor pentru

radiodifuzare și, deși a pus în discuție necesitatea încheierii unui astfel de

protocol, a trecut peste dispoziția părților de a se întâlni, impunând

condițiile.

În cazul gestiunii

colective facultative, ORDA a făcut aplicarea art. 133 alin. (3) din Legea nr.

8/1996, fără a respecta dispozițiile acestui articol cu privire la termenul de

30 de zile de la data intrării în vigoare a metodologiei și cu privire la

condiția reprezentativității.

Referitor la numărul

membrilor ARAIEX, instanța de fond a reținut că aceasta are 542 membri.

Instanța de fond a

apreciat în mod corect că există indicii temeinice de nelegalitate a Deciziei

ORDA nr. 57/2012, pentru nemotivare și pentru imposibilitatea stabilirii împrejurărilor

care au determinat adoptarea ei a treia oară.

Neregulile constatate

în activitatea CREDIDAM nu au legătură cu activitatea desfășurată pe sursa

radio, toate deciziile emise sunt fie nefondate, fie anulate de instanțele de

judecată.

4.2. Cu privire la

prevenirea unei pagube iminente

Instanța de fond a

reținut în mod corect atât prejudicierea artiștilor reprezentați de CREDIDAM

cât și a organului de gestiune colectivă.

II. Considerentele

Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac extraordinară

exercitată

privește recursul declarat de pârâta ORDA, în temeiul art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997, se va dispune anularea acestuia ca netimbrat.

Deși recurenta-pârâtă

a fost citată cu mențiunea de a depune la dosar taxa de timbru în cuantum de 2

RON și timbrul judiciar în cuantum de 0,15 RON (dosar de recurs), nu s-a

conformat dispoziției instanței, fiind sancționată conform dispozițiilor

legale.

privește recursul formulat de recurenta-pârâtă ARAIEX, urmează a se respinge ca

nefondat.

2.1. Prima instanță a

constatat îndeplinite prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,

modificată și completată și a dispus suspendarea Deciziei ORDA nr. 57/2012.

În mod corect s-a

reținut că pârâta ORDA a emis trei decizii cu conținut identic.

Decizia nr. 10 din 3

februarie 2013 a fost suspendată la data de 9 martie 2012. Decizia nr. 37 din

20 martie 2012 a fost suspendată de drept la 25 aprilie 2012. În prezent,

deciziile sunt anulate de instanța de fond.

A treia, Decizia nr.

57 din 7 mai 2012, ce face obiectul prezentului litigiu, este identică cu

primele două decizii. Mai mult, referatele care au stat la baza emiterii celor

trei decizii sunt identice, diferența constând doar în numărul dat referatului

și data la care a fost emis.

Cu privire la această

situație de fapt și de drept, recurenta-pârâtă nu aduce niciun argument.

2.2. În privința

îndeplinirii condiției cazului bine justificat, Înalta Curte apreciază că actul

administrativ atacat nu a fost motivat, ceea ce afectează aparent legalitatea

emiterii.

Este adevărat că,

potrivit jurisprudenței instanței supreme, obligația autorității de a motiva

actul administrativ este îndeplinită și în situația în care, în conținutul său

se reiau temeiurile de fapt și de drept reținute într-un înscris ce stă la baza

emiterii actului administrativ.

În cauza dedusă

judecății, referirea la conținutul Referatului Direcției registre și gestiune

colectivă nr. RG II/ 4.195 din 5 mai 2012 nu îndeplinește exigența motivării

actului administrativ.

Cum deja s-a afirmat

la pct. II.2.2.1., referatul este identic cu cel avut în vedere la emiterea

Deciziilor ORDA nr. 10/2012 și nr. 37/2012, suspendate deja de instanța de

contencios administrativ.

Nu au fost explicate

motivele pentru care s-a considerat că este necesar a se emite al treilea act

administrativ, cu același conținut.

De asemenea,

invocarea Deciziei civile nr. 153A din 12 mai 2011 a Curții de Apel București,

secția a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate intelectuală, nu a fost

motivată, avându-se în vedere că aceeași hotărâre judecătorească a fost

menționată și în cuprinsul Deciziilor ORDA nr. 10/2012 și nr. 37/2012.

Lipsa motivării

reprezintă o împrejurare legată de starea de drept, care este de natură a crea

o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Procedând astfel, nu

se poate afirma că prima instanță a intrat în cercetarea fondului pricinii,

deoarece lipsa motivării a putut fi apreciată fără o analiză a motivelor ce pot

conduce ulterior la anularea actului.

Nu se poate vorbi

despre o confuzie între domeniile de colectare, ci cel mult de o eroare

materială, ce poate fi îndreptată pe calea prevăzută de C. proc. civ.

Imposibilitatea

încheierii unui protocol între organismele de gestiune colectivă nu justifică

emiterea Deciziei nr. 57/2012, mai ales că deciziile anterioare, cu același

conținut au fost suspendate și anulate de instanță, iar intimata CREDIDAM

colecta remunerațiile în discuție, astfel încât nu se poate afirma că artiștii

interpreți sunt păgubiți.

Mai mult, în prezent,

Decizia ORDA nr. 57/2012 a fost anulată în prima instanță prin Sentința civilă

nr. 822 din 25 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția

contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 5991/2/2012, această

împrejurare conducând la existența unei aparențe de nelegalitate evidente a

actului administrativ.

2.3. În ceea ce

privește îndeplinirea condiției prevenirii unei pagube iminente, judecătorul

fondului a reținut în mod corect prejudiciul adus CREDIDAM.

Se reține și emiterea

Deciziei ORDA nr. 5 din 16 ianuarie 2013, prin care ARAIEX a fost somată să

intre în legalitate cu privire la comisioanele reținute și pentru nerespectarea

art. 129 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 referitoare la întinderea mandatului.

Față de acestea, în

temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20

alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, recursul va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

declarat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) împotriva Sentinței

civile nr. 3608 din 29 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Respinge recursul

declarat de Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX)

împotriva Sentinței civile nr. 3608 din 29 mai 2012 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 4 aprilie 2013.

Procesat de GGC - CL