ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4398/2012

Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei și hotărârea primei instanțe. Prin cererea înregistrată la data de 14 mai 2009, pe rolul Curții de Apel Pitești Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC M.C. SRL Olanu, județul Vâlcea, a chemat în judecată pe intimata Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, solicitând anularea Deciziei nr. 251489 din 27 noiembrie 2008 și a Procesului-verbal de constatare nr. 52 din 18 august 2008 emis de aceasta, cu consecința continuării contractului privind acordarea ajutorului financiar nerambursabil până la finalizarea proiectului. În motivarea contestației, s-a arătat că, la data de 3 ianuarie 2007 a încheiat cu pârâta Contractul cu nr… de acordare a ajutorului financiar nerambursabil, în condițiile programului S. România.

Obiectul contractului îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile pentru proiectul denumit Înființarea Fermei de Vaci de Lapte și Îngrășătorie Taurine „M” Olanu. Valoarea estimată a contractului era de 560.848 RON, din care pârâta s-a angajat să acorde o finanțare de 308.467 RON. Intimata, legal citată, prin întâmpinarea formulată la data de 5 iunie 2009, a solicitat respingerea acțiuni, în principal, pe excepția prescrierii, iar, pe fond, ca neîntemeiată, întrucât actele administrative atacate au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în raport de obiectul investirii instanței. Prin Sentința nr. 103/F-Cont din 24 iulie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele considerente: La data de 3 ianuarie 2007, între cele două părți a fost încheiat Contractul nr… - Contract de Finanțare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil pentru punerea în aplicare a Proiectului denumit Înființare fermă de vaci de lapte și îngrășătorie taurine „M” Olanu - Vâlcea.

Acest contract a avut ca temei de drept Legea nr. 316/2001 - pentru ratificarea Acordului multianual de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, stabilind cadrul de implementare a Proiectului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală S. (adoptat în 1999). După încheierea contractului și primirea primei tranșe de plată, contestatoarea a fost notificată de către Centrul Regional pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit „Sud-Vest” Oltenia - Serviciul Evaluare, Contracte și Achiziții, cu privire la depășirea termenului limită de depunere a celei de-a doua tranșe de plată, termen asumat de aceasta la semnarea contractului de finanțare, acest termen fiind menționat la art. 2 alin. (2) din contract.

Potrivit art. 1 (alin. (1) din Anexa nr. 1 - Prevederi Generale la Contractul de Finanțare - beneficiarul trebuie să asigure executarea proiectului în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în cererea de finanțare aprobată, deoarece acest contract nu permite modificarea clauzelor sale avute în vedere la selectare. După notificare însă, contestatoarea a formulat cerere de prelungire a termenului de plată, precum și solicitarea de acceptarea semnării unui act adițional, act care, însă, includea o modificare unilaterală de soluție tehnică concretizată în renunțarea la o serie întreagă de obiective descrise în studiul de fezabilitate inclus în cererea de finanțare aprobată inițial, indicate în bugetul proiectului, fără ca totalul cheltuielilor eligibil să fie diminuat corespunzător.

Instanța de fond a constatat, ca de altfel și autoritatea pârâtă că prin solicitarea de amendare a contractului de finanțare, reclamanta modifică, de fapt, contractul inițial ce a stat la baza aprobării ajutorului financiar, încălcând Prevederile Generale și clauzele contractului. Astfel, prima instanță a apreciat că este nejustificată susținerea contestatoarei că nu are culpă în nerespectarea clauzelor contractului de finanțare, deși, aceasta, la semnarea contractului, luase cunoștință despre durata contractului, criteriile de eligibilitate și selecție înscrise în cererea de finanțare precum și de răspunderea ce revine beneficiarului. 2. Recursul declarat în cauză. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, SC ”M.C.” SRL.

3. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Potrivit acestor dispoziții: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”. Conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu motive de casare de ordine publică”. Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanță.

Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și ale art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea recursului declarat de SC ”M.C.” SRL împotriva Sentinței nr. 103/F-Cont din 24 iulie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2012. Procesat de GGC - LM