ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1450/2008

Deliberând asupra recursului, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 109/ C din 8 februarie 2006, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.L. în contradictoriu cu pârâta SE D.S. SA, sucursala Brașov, având ca obiect obligarea pârâtei de a încheia contractul individual de furnizare a gazului metan. În considerentele sentinței s-a reținut că instalația la care este racordat reclamantul este coproprietatea tuturor locatarilor, contractul de furnizare fiind încheiat cu asociația de proprietari, iar instalația numai corespunde tehnic, motiv pentru care în lipsa efectuării contorizării individuale, contractul solicitat nu poate fi încheiat.

Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat apel, în motivarea căruia a susținut, în esență, că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 74, 75 și 88 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 114/1996, potrivit cărora numai consumurile care se pot stabili individual pe apartamente, se încasează prin asociația de locatari, însă, în speță, reclamantul a rămas singurul beneficiar al instalației de gaz, ceilalți locatari având centrale individuale, așa încât facturarea consumului prin intermediul asociației de locatari nu se justifică. Analizând sentința în raport de criticile formulate prin decizia nr. 73 din 1 iunie 2006 a Curții de Apel Brașov s-a respins apelul reclamantului ca nefondat.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că furnizarea gazului metan la apartamentul reclamantului se realizează prin instalația aflată în coproprietate cu toți locatarii imobilului, în baza contractului încheiat cu asociația de proprietari. Reclamantul a recunoscut că instalația de gaz metan este coproprietatea asociației de proprietari, iar acesta deține contractul de furnizare a gazelor naturale, situație în care cererea reclamantului de a prelua acest contract nu se poate efectua în lipsa acordului asociației de proprietari și a furnizorului de servicii. Instanța a mai reținut că reclamantul nu deține un sistem propriu de măsurare a consumului de gaze, așa încât sunt aplicabile dispozițiile alin. (1) din H.G.R.

nr. 1275/2006, potrivit cărora repartizarea cheltuielilor se stabilește prin hotărârea asociației de proprietari. În consecință, în lipsa contorizării individuale a consumului de gaze în mod justificat nu se poate încheia contractul de furnizare gaze. Prin decizia nr. 941 din 1 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul reclamantului declarat împotriva acestei decizii cu consecința desființării cu trimiterea spre rejudecare, pentru a se reanaliza posibilitatea tehnică de asigurare a livrării gazelor direct către reclamant și dacă asociația de proprietari este de acord cu rezilierea contractului. Prin decizia nr. 95/ A din 21 iunie 2007, Curtea de Apel Brașov, secția comercială rejudecând apelul l-a respins ca nefondat.

Instanța de apel a confirmat soluția însușindu-și motivarea instanței de fond, în raport de care a statuat că instalația nu corespunde din punct de vedere tehnic, deoarece trece prin apartamentul nr. 2 de la parter și nu este dimensionată pentru a se putea monta o centrală. Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs criticând soluția dată, criticând-o pentru nelegalitate arătând, în esență, că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 74,75 și 88 din H.G. nr. 1275/2000, pentru că toți locatarii din blocul unde locuiește au aparate de măsură individuale și au încheiat contracte individuale. Critica formulată nu se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fapt pentru care recursul este nefondat, pentru următoarele considerente: Ambele instanțe au reținut corect motivele pentru care nu se poate face, în condițiile actuale, facturarea gazului direct către reclamant.

Așa cum rezultă din actele de la dosar, facturarea gazului direct către consumator se face numai după contorizarea individuală a contractului în baza unui contract de furnizare gaze. De reținut că instanța la care este racordat reclamantul numai corespunde din punct de vedere tehnic așa cum prevede Normativul. NT-DPE-01/2004 care prevede la pct. 820 „că este interzisă din alt apartament cu excepția coloanelor existente; din schițele prezentate în probatorii a rezultat că în prezent coloana principală este amplasată pe casa scărilor și vechea instalație a reclamantului trece prin apartamentul 2 ca să ajungă în apartamentul 4 pe care reclamantul îl ocupă, ceea ce înseamnă că nu îndeplinește condițiile prevăzute de actul normativ incident în speță.

Corect s-a reținut că încheierea unui contract de furnizare gaze separat cu societatea pârâtă nu se poate face decât cu respectarea dreptului de proprietate al celorlalți coproprietari. Acest lucru se face cu respectarea actului normativ NT-DPE-01/2004, respectiv montarea unui contor separat pe casa scării și scoaterea instalației de utilizare din apartamentul vecin și redirecționarea ei conform acestuia actul normativ așa cum a precizat însăși pârâta la termenul de judecată la 14 iunie 2007, prilej cu care a indicat două variante legal admisibile și, totodată reclamantul este obligat să dețină acordul celorlalți proprietari să se racordeze la instalația nou existentă în urma unei estimative despăgubiri.

Or, reclamantul a refuzat să facă demersuri cu privire la încheierea unui contract individual de furnizare gaz metan, împrejurare ce rezultă din adresa emisă de Asociația de Proprietari, depusă în dosarul de recurs la fila xx, către reclamant, potrivit căreia aceasta aduce la cunoștință că sunt de acord cu efectuarea demersurilor de contractare utilitară. Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul reclamantului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul C.L. împotriva deciziei nr. 95/ A din 21 iunie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția comercială, contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 aprilie 2008.