ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1264/2013

Asupra conflictului

de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Alba Iulia la data de 28 ianuarie 2011, reclamanții B.A., D.L.,

T.M. ... au chemat în judecată pe pârâții SC O.P. SA, Statul Român prin

Ministerul Administrației și Internelor și A.V.A.S. București, solicitând

acordarea de acțiuni la SC O.P. SA în limita a 8% din capitalul social subscris

conform art. 9 din O.G. nr. 55/2003, dividende aferente acestor acțiuni din

anul 2004 până la zi, acordarea de 100 acțiuni gratuite, conform art. 168 alin.

(6) din Contractul colectiv de muncă și acordarea de dividende aferente acestor

acțiuni pe perioada 2004 - 2006.

Prin Sentința civilă

nr. 264 din 07 martie 2011, Tribunalul Brăila a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 1 București, reținând că

litigiul este unul comercial și că nu este îndeplinit criteriul valoric pentru

fiecare reclamant în parte pentru ca litigiul să poată fi dedus tribunalului.

Învestită prin

declinare, Judecătoria Sectorului 1 București a pronunțat Sentința civilă nr.

3529 din 29 februarie 2012, prin care și-a declinat competența în favoarea

Tribunalului București, reținând că litigiul are natura unui conflict de muncă,

iar în raport de prevederile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. și art. 72 din

Legea nr. 168/1999, competența revine Tribunalului.

La rândul său,

Tribunalul București a pronunțat Sentința civilă nr. 8297 din 11 octombrie

2012, declinându-și competența de soluționare în favoarea Tribunalului Brăila.

Constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți

de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a hotărî

astfel, Tribunalul București a reținut că drepturile solicitate de reclamanți

sunt prevăzute de contractul colectiv de muncă și își au izvorul în relația de

muncă dintre salariați și angajator, astfel încât litigiul de față are natura

unui conflict de drepturi - parte a conflictelor de muncă, date potrivit art. 2

pct. 1 lit. c) C. proc. civ. în competența materială a tribunalului. Sub aspect

teritorial, art. 284 alin. (2) C. muncii prevede că instanța competentă este

cea de la domiciliul reclamantului, în speță Tribunalul Brăila.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

Litigiul dintre părți

are natura juridică a unui conflict de drepturi, fundamentul pretențiilor

solicitate de reclamanți fiind Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate

pe anul 2005 prin care, conform art. 168 alin. (6), este prevăzută obligația

angajatorului de a acorda gratuit salariaților un număr de acțiuni, ce a fost

concretizat prin Protocolul nr. 814 din 10 octombrie 2008 încheiat între SC

O.P. SA și FSLI P.

În raport de această

împrejurare, Înalta Curte constată aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor

art. 284 C. muncii și ale art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., care stabilesc

competența materială a tribunalului.

Cât privește

competența teritorială, aceasta este reglementată de dispozițiile art. 284

alin. (2) C. muncii, potrivit cărora cererile referitoare la conflictele de

muncă, în care se includ și conflictele de drepturi, sunt de competența

instanței în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul ori, după

caz, sediul.

Reținând caracterul

de ordine publică al normelor ce reglementează competența teritorială în

materia conflictelor de muncă și față de faptul că reclamanții își au

domiciliul în Brăila, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 martie 2013.

Procesat de GGC - N