ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1414/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1414/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursurilor
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1 din 3 ianuarie 2011,
Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, a stabilit
competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta O.R. în favoarea
Tribunalului Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța a reținut că, în raport de obiectul cauzei - cererea de constatare
a nulității absolute a actelor efectuate în baza licitației publice din 17 martie
2008 privind vânzarea unor terenuri - sunt aplicabile prevederile O.U.G. nr. 34/2006,
actele în litigiu având natură juridică administrativă.
Împotriva sentinței au
declarat recurs reclamanta O.R. și pârâtul Municipiul Brașov, invocând nelegalitatea
soluției privind stabilirea competenței materiale a Tribunalului Brașov.
Recursul formulat de reclamanta
O.R. nu a fost motivat și, întrucât Curtea nu a constatat existența unor motive
de ordine publică care să fie invocate din oficiu de instanță, va face aplicarea
art. 36 alin. (1) C. proc. civ., în baza căruia se va constata nulitatea căii de
atac.
În recursul său, Municipiul
Brașov a învederat că Judecătoria Brașov este instanța competentă să judece cauza,
în raport de prevederile art. 20 Legea nr. 50/1991 coroborate cu art. 1 pct. 3 C.
proc. civ..
Astfel, pârâtul a iterat
faptul că, întrucât licitația publică a avut ca obiect vânzarea unui teren aflat
în domeniul privat al Municipiului Brașov, iar acțiunea a vizat constatarea nulității
absolute a licitației și, ca o consecință, și anularea tuturor actelor efectuate
în baza acestei proceduri, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Analizând actele și lucrările
dosarului în raport de motivul invocat de pârât și de prevederile art. 304 și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și
a se dispune casarea sentinței și stabilirea competenței materiale de soluționare
a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.
Astfel, potrivit art.
13 alin. (1) Legea nr. 50/1991 cu modificările și completările ulterioare, terenurile
aparținând domeniului privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
destinate construirii pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitație
publică, potrivit legii.
În art. 20 din același
act normativ, se prevede că împotriva licitației, până la momentul adjudecării,
se va putea face contestație, de către orice persoană interesată, la judecătoria
în a cărei rază teritorială are loc licitația, contestația suspendând desfășurarea
licitației până la soluționarea ei definitivă.
În cauză, reclamanta a
solicitat constatarea nulității absolute a licitației din 17 martie 2008, invocând
nerespectarea dispozițiilor legale privind desfășurarea acelei proceduri cuprinse
în Legea nr. 50/1991 și cerând totodată, anularea tuturor actelor efectuate în baza
acelei licitații, inclusiv a autorizației de construire din 2008.
Prin încheierea din 2
noiembrie 2010 a Tribunalului Brașov s-a disjuns petitul privind anularea autorizației
de construire, reținându-l spre soluționare, aceeași instanță dispunând prin sentința
civilă nr. 1534 din 9 noiembrie 2010 declinarea competenței materiale în favoarea
Judecătoriei Brașov și sesizând Curtea de Apel Brașov pentru pronunțarea regulatorului
de competență.
În raport de cele expuse
mai sus, Curtea va constata că recursul este întemeiat, competența materială a cererii
având ca obiect anularea licitației și, ca o consecință, a actelor efectuate în
baza ei, aparținând Judecătoriei Brașov potrivit art. 20 Legea nr. 50/1991, modificată
și completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de O.R. împotriva sentinței nr. 1 din 03 ianuarie 2011 a Curții de Apel
Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Admite recursul declarat
de Municipiul Brașov, prin Primar împotriva sentinței nr. 1 din 03 ianuarie 2011
a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și stabilește competența
de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta O.R. în favoarea Judecătoriei
Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie
2011.