ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 140/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 140/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei
de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
la data de 08 noiembrie 2013 pe rolul Tribunalului Harghita, secția civilă, reclamantul
H.V., în contradictoriu cu pârâtele Compania Națională a Huilei SA, societate în
procedură de dizolvare și lichidare voluntară, și Societatea Națională de închideri
Mine V.J. SA - Mina P. a solicitat instanței obligarea pârâtelor de a depune la
dosar dispoziția de desfacere, în baza art. 129 C. muncii, a contractului de muncă
din 04 iunie 1981 încheiat cu întreprinderea Minieră A., unitate care între timp
a fost desființată.
Prin sentința
civilă nr. 918 din 20 martie 2014 a Tribunalului Harghita, secția civilă, pronunțată
în Dosarul nr. 3644/96 din 08 noiembrie 2013, a fost admisă excepția prescripției
dreptului la acțiune invocată de către pârâta Societatea Națională de închideri
Mine V.J. SA - Mina P. și a fost respinsă acțiunea reclamantului H.V. în contradictoriu
cu pârâtele Compania Națională a Huilei SA, societate în procedură de dizolvare
și lichidare voluntară, și Societatea Națională de închideri Mine V.J. SA - Mina
P.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat apel reclamantul H.V., ce a fost înregistrat pe rolul Curții
de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.
Prin decizia civilă
nr. 404A din 9 septembrie 2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, pronunțată
în Dosarul nr. 3644/90/2013, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul
H.V. împotriva sentinței civile nr. 918 din 20 martie 2014, pronunțată de Tribunalul
Harghita în Dosarul nr. 3644/96/2013.
Împotriva acestei
decizii a declarat recurs reclamantul H.V., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de
Casație la data de 31 octombrie 2014.
S-a dispus întocmirea
raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a constatat că recursul
nu este admisibil, în raport de prevederile art. XVIII din Legea nr. 2/2013.
Completul de filtru
nr. 7, la data de 16 decembrie 2014, constatând întrunite condițiile prevăzute de
art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părțile
cauzei, pentru a se depune punctele de vedere asupra acestuia, astfel cum prevede
art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Procedura de comunicare
a raportului a fost îndeplinită potrivit dovezilor de la dosarul de recurs.
Recurentul-reclamant
H.V. a depus un punct de vedere prin care a susținut că prezentul recurs este admisibil,
întrucât sunt aplicabile prevederile procedurale de la momentul întocmirii contractului
individual de muncă din 1981.
Constatându-se
încheiată procedura de filtrare, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,
s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac la data de 16 ianuarie 2015, fără
citarea părților.
Examinând recursul,
în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția de inadmisibilitate,
reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte urmează a-l respinge, ca
inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin dispozițiile
art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească
este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite
de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Prin urmare, revine
persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile
legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.
Totodată, principiul
legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac
exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul
intern prin legea procesuală.
Din dispozițiile
C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ
pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri
determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe
această cale.
Recursul este
o cale extraordinară de atac, de reformare, nedevolutivă și, ca regulă, nesuspensivă
de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute
de lege, se exercită controlul judiciar privind conformitatea hotărârii atacate
cu normele de drept.
În cauză, contrar
susținerilor recurentului-reclamant din punctul de vedere, sunt aplicabile prevederile
noului C. proc. civ., în raport de prevederile art. 24 C. proc. civ., conform cărora
dispozițiile legii noi de procedură sunt incidente proceselor începute după intrarea
sa în vigoare, 15 februarie 2013, sens în care se reține că, în speță, cererea de
chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 08
noiembrie 2013.
Potrivit art.
634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în
apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Conform art. XVIII
din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești,
precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.,
hotărârile pronunțate în cererile privitoare la conflicte de muncă nu sunt supuse
recursului, fiind supuse numai apelului îa curtea de apel.
Obiectul prezentului
dosar îl reprezintă un conflict de muncă privind modul de încetare a contractului
individual de muncă al reclamantului H.V.
Față de cele menționate,
din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. cu art. XVIII
alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că decizia civilă nr. 404/A din 9 septembrie
2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, este definitivă, astfel că aceasta
nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul soluționării
unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Pentru aceste
considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,
Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil,
recursul declarat de reclamantul H.V. împotriva deciziei nr. 404/A din 9 septembrie
2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă.
Potrivit dispozițiilor
art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și
se comunică părților.
Pronunțată în
ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2015.