ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3736/2013

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 3633 din 17 septembrie 2012 Curtea de Apel, secția I civilă, a admis în parte recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 5196 din 17 mai 2012 a Tribunalului Cluj, a modificat în parte sentința atacată și, în consecință, a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului F.I. cu luarea în considerare a venitului în acord menționat în adeverința din 07 decembrie 2011 emisă de SC C.N. SA Cluj, începând cu data de 01 ianuarie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că în speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior datei de 1 ianuarie 2011, moment ce a marcat intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul F.I. invocând prevederile art. 322 alin. (2) și (7) C. proc. civ. Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a respins prin decizia nr. 75/RR/2012 din data de 20 noiembrie 2012 cererea de revizuire formulată de revizuientul F.l. în baza prevederilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., iar prin decizia nr. 76/RR/2012 din aceeași dată a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de același revizuient în baza art. 322 pct. 7 din același act normativ, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. În argumentarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuientul a arătat că Tribunalul Cluj, prin pronunțarea sentinței civile nr. 5196/2012 a avut în vedere și a respectat prevederile legale incidente în speță, prevederi legale care au fost ignorate de Curtea de Apel Cluj care a pronunțat decizia nr. 3633 din 17 septembrie 2012. Prin urmare, revizuientul consideră că aceste hotărâri sunt potrivnice în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Analizând cererea de revizuire, în raport de temeiul de drept invocat, respectiv art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele care succed: Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere atunci când există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, întte aceleași părți, având aceeași calitate. Rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., derivă din necesitatea de a se înlătura nesocotirea principiului autorității de lucru judecat, atunci când instanțele au pronunțat soluții contrare, în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. Condițiile anterior menționate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerințe ducând la respingerea cererii de revizuire.

Aceasta întrucât finalitatea avută în vedere de legiuitor la edictarea dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este, așa cum am arătat, aceea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au pronunțat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În atare situație, rațiunea reglementării vizează imposibilitatea executații hotărârilor, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieșirea din situația imposibilă generată de existența hotărârilor potrivnice se poate realiza doar pe calea revizuirii și anulării ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

În raport de cele anterior evocate, se reține că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele textului legal invocat având în vedere că soluțiile pretins contradictorii au fost pronunțate în aceeași cauză și același dosar, respectiv prin decizia nr. 3633 din 17 septembrie 2012 Curtea de Apel Cluj a admis în parte recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 5196 din 17 mai 2012, pronunțată de Tribunalului Cluj în același dosar, astfel încât între cele două hotărâri nu poate exista contrarietate în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. În raport de considerentele anterior expuse, Înalta Curte, urmează să respingă cererea de revizuire formulată de revizuientul F.l.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGIl D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul F.I. împotriva deciziei nr. 3633/R/2012 din 17 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă. Irevocabilă. Ptonunțată în ședință publică, astăzi 5 noiembrie 2013.