ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2422/2015

Asupra cauzei

de față constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată

pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 7709/117/2013, la 23 mai 2013, reclamanta C.A.D.,

prin reprezentant legal B.R., a contestat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană

de Pensii Cluj decizia nr. 581 din 25 aprilie 2013 privind recuperarea sumelor încasate

necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale.

Prin sentința

civilă nr. 1675 din 17 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul

nr. 7709/117/2013 s-a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu

de către instanță și în consecință, s-a respins acțiunea.

Ulterior, prin

decizia civilă nr. 965/A din 22 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Cluj,

în Dosarul nr. 7709/117/2013 s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței civile nr. 1675 din 17 februarie 2014 pronunțată de Tribunalul

Cluj în Dosarul nr. 7709/117/2013, care a fost păstrată.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel, reclamanta a promovat o contestație în anulare înregistrată

pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. 1496/33/2014, care a fost respinsă prin decizia

nr. 10 din 6 ianuarie 2015.

Împotriva acestor

hotărâri, respectiv, decizia pronunțată în apel și decizia pronunțată în contestația

în anulare, a formulat cerere de revizuire reclamanta, cauza fiind înregistrată

pe rolul Curții de Apel Cluj, sub nr. 229/33/2015, iar prin decizia nr. 660/A din

data de 7 aprilie 2015, cererea de revizuire a fost respinsă.

Revizuenta C.A.D.

a declarat recurs împotriva deciziei nr. 660 A din 7 aprilie 2015 a Curții de Apel

Cluj, secția I civilă, și a deciziei nr. 965A din 22 octombrie 2014, pronunțată

de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în Dosarul nr. 7709/117/2013, înregistrat

la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 5 iunie 2015.

Analizând, în

condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul formulat, Înalta Curte, constată

că este inadmisibil și urmează, să-l respingă, pentru următoarele considerente:

În drept, potrivit

art, 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date

în apel fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Conform dispozițiilor

art. 457 alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor

de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent

de mențiunile din dispozitivul ei".

Potrivit art.

XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I

nr. 89/12.02.2013), privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești

precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010, privind noul

C. proc. civ., hotărârile pronunțate în cererile privitoare Ia conflictele de muncă

și de asigurări sociale, nu sunt supuse recursului.

O hotărâre judecătorească

nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau cu alte

cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești, nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare

de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că

mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege,

iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Prezenta acțiune

prin care se solicită contestarea deciziei nr. 581 din 25 aprilie 2013 privind recuperarea

sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociaie a fost introdusă

la data de 23 mai 2015, pe rolul Tribunalului Cluj.

Decizia nr. 965A

din 22 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, nu este

supusă căii de atac a recursului, întrucât, obiectul cererii pendinte, formulată

după data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, atrage incidența dispozițiilor

art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

Nici recursul

declarat împotriva deciziei nr. 660 A din 7 aprilie 2015 a Curții de Apel Cluj,

secția I civilă, nu este admisibil, întrucât deciziei nr. 965A din 22 octombrie

2014, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în apel și supusă revizuirii,

așa cum s-a arătat nu era susceptibilă de recurs, în cauză fiind astfel incidente

dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., în sensul că, hotărârea dată asupra

revizuirii este supsă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Pentru considerentele

arătate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.,

va respinge recursul, ca inadmisibil.

Prezenta decizie

nu este supusă niciunei căi de atac și va fi comunicată tuturor părților în cauză.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de revizuenta C.A.D. împotriva deciziei nr. 660 A din 7 aprilie

2015 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, și a deciziei nr. 965A din 22 octombrie

2014, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în Dosarul nr. 7709/117/2013.

Fără nici o cale

de atac.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 29 octombrie 2015.