ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1085/2015

Asupra cauzei de

față, prin raportare la dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, constată următoarele:

La data de 23 mai

2013, reclamanta C.A.D. a contestat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Cluj

decizia nr. 581 din 25 aprilie 2013 privind recuperarea sumelor încasate

necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale.

Învestit cu

soluționarea cauzei, Tribunalul Cluj, secția civilă mixtă de contencios

administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin

sentința civilă nr. 1675 din 17 februarie 2014, a admis excepția autorității de

lucru judecat, invocată din oficiu, și a respins acțiunea formulată de

reclamantă.

Apelul declarat de

reclamanta C.A.D. împotriva acestei hotărâri a fost respins de Curtea de Apel

Cluj, secția I civilă, prin decizia nr. 965 din 22 octombrie 2014.

La data de 20

noiembrie 2014 reclamanta a formulat contestație în anulare împotriva deciziei

pronunțate de instanța de apel, iar Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin

decizia nr. 10/ A din 6 ianuarie 2015, a respins calea de atac cu motivarea că

au fost formulate critici ce nu se încadrează în condițiile de admisibilitate

prevăzute de art. 504 pct. 1 C. proc. civ.

La data de 23

februarie 2015 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție, recursul contestatoarei C.A.D. împotriva deciziei civile nr. 10/ A

din 6 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Învestită cu

soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă

a procedat, la data de 25 februarie 2015, la întocmirea raportului asupra

admisibilității în principiu a recursului, prin raport constatându-se că

recursul nu este admisibil.

Completul de filtru

C4, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc.

civ., a dispus, prin rezoluția din 2 martie 2015, comunicarea raportului

părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, așa cum prevăd

dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor

aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a

recursului a fost comunicat recurentei și intimatei C.J.P. Cluj.

La data de 16 martie

2015 recurenta C.A.D. a depus punctul său de vedere la raportul asupra

admisibilității în principiu a recursului, susținând, în esență, că instanțele

au pronunțat hotărâri cu aplicarea greșită a legii.

La data de 31 martie

2015, constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a

fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru

soluționarea căii de atac.

S-a fixat termen

pentru judecarea recursului la data de 23 aprilie 2015, în temeiul art. 493 alin.

(5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul

formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele

considerente:

Prin decizia nr. 10/ A

din 5 ianuarie 2015 a Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a soluționat

contestația în anulare îndreptată împotriva deciziei civile definitive nr. 965

din 22 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în soluționarea

apelului formulat de această parte împotriva sentinței civile nr. 1675 din 17

februarie 2014 pronunțată de Tribunalul Cluj, având ca obiect contestație

decizie pensionare.

Potrivit

dispozițiilor art. 508 pct. 4 C. proc. civ., hotărârea dată în contestația în

anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Potrivit art. 634 alin.

(1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel,

fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Potrivit art. XVIII alin.

(2) din Legea nr. 2/2013 - privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor

judecătorești precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

- privind Noul Cod de Procedură Civilă, hotărârile pronunțate în cererile

privitoare la conflictele de muncă și de asigurări sociale, nu sunt supuse

recursului.

Potrivit dispozițiilor

art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai

căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de

aceasta.

Din interpretarea

acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe

alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de

atac nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu

constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.

Față de cele sus

menționate, decizia civilă nr. 10/ A din 6 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj,

secția I civilă, atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului

pe niciuna din părțile hotărârii prevăzute de dispozițiile art. 461 C. proc.

civ., întrucât nici decizia definitivă atacată pe calea contestației în anulare,

decizia nr. 965 din 22 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția

I civilă, nu este susceptibilă de recurs, fiind o hotărâre definitivă prin care

a fost soluționat un litigiu de muncă.

Prin urmare, instanța

urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea C.A.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea C.A.D. împotriva deciziei nr. 10/

A din 5 ianuarie 2015 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 aprilie 2015.