ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3734/2013

Asupra contestației

în anulare de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 963R, din

data de 10 mai 2013, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins,

ca nefondată, contestația în anulare formulată de C.C. împotriva deciziei civile

nr. 191 din 30 ianuarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă, în Dosarul nr. 11143/3/2012.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs contestatorul C.C. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin decizia civilă

nr. 2829 din 25 septembrie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a ll-a

civilă, a respins ca inadmisibil recursul.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, că întrucât contestația în anulare

a fost formulată împotriva unei decizii date în recurs, ce are caracter irevocabil,

conform dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., și, ca atare, recursul

nu privește o hotărâre dintre cele prevăzute de art. 299 C. proc. civ., rezultă

că decizia curții de apel nu mai poate fi atacată cu recurs, nefiind susceptibilă

de reformare, potrivit dreptului comun, pe această cale, astfel că recursul apare

drept inadmisibil.

Împotriva acestei

decizii a formulat contestație în anulare contestatorul C.C. solicitând anularea

deciziei atacate, motivat de faptul că instanța nu a luat în considerare toate probele

depuse la dosar, probe din care rezultă că este proprietarul de drept al imobilului

în litigiu.

Totodată arată

că a fost purtat prin procese timp de 16 ani și că acum 13 ani a înaintat la C.E.D.O.

cereri prin care a solicitat obligarea Statului Român la plata a două miliarde și

jumătate de euro.

Contestația în

anulare este nefondată și urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

C. proc. civ.

reglementează prin art. 317 și art. 318 o contestație în anulare obișnuită, de drept

comun și o contestație în anulare specială.

În conformitate

cu prevederile art. 317 C. proc. civ., sunt două motive ce se pot invoca în cazul

contestației în anulare obișnuite respectiv dacă procedura de chemare a părții,

pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor

legii și dacă hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de

ordine publică privitoare la competență.

Motivele contestației

în anulare speciale, prevăzute de art. 318 C. proc. civ., vizează ipotezele în care

dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale sau instanța respingând

recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul

din motivele de modificare sau de casare.

În speță, criticile

invocate de contestator nu se încadrează în niciunul dintre motivele prevăzute de

textele legale evocate, ci vizează aspecte ce țin de nemulțumirea părții față de

soluția dată de instanța de recurs prin decizia atacată.

Față de aceste

considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 317 și art. 318 C. proc. civ., va respinge

contestația în anulare formulată de contestatorul C.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGIl

D E C I D E

Respinge contestația

în anulare formulată de contestatorul G.C. împotriva deciziei civile nr. 2829 din

25 septembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2013.