ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3167/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3167/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC R.C.I. SRL Timișoara prin
cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș a solicitat ca prin hotărârea
ce se va pronunța să fie obligat pârâtul Spitalul Clinic Județean Timișoara la
prelungirea cu un an a contractului de închiriere din 1 septembrie 1998
prelungit prin actul adițional nr. 8872 din 1 septembrie 2003 începând cu 1
septembrie 2007 ca urmare a faptului că a fost evacuată prin forță de către
personalul pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Timiș prin
Decizia civilă nr. 1281 din 21 septembrie 2007 a respins acțiunea formulată de
reclamantă reținând în esență că reclamanta nu a făcut nici un fel de probe în
sensul existenței unei înțelegeri cu pârâtul pentru o eventuală prelungire a
contractului de închiriere pe care l-a încheiat cu aceasta, nu a făcut dovada
nici măcar că s-a adresat cu o cerere pârâtului prin care să solicite o
prelungire a contractului.
S-a reținut că
instanța nu are nici un temei în virtutea căruia să poată obliga pârâtul la
prelungirea sau încheierea unui nou contract de închiriere cu reclamanta în
condițiile în care pârâtul este proprietarul spațiului și orice măsură luată în
acest sens ar conduce la încălcarea dreptului de proprietate și a dispozițiilor
art. 480 C. civ. potrivit cărora „proprietatea este dreptul ce are cineva de a
se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut (…)”.
Prin Decizia civilă nr.
2/A din 14 ianuarie 2008 Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, a respins
apelul declarat de reclamanta SC R.C.I. SRL confirmând soluția pronunțată de
instanța de fond.
În argumentarea
acestei soluții instanța de control judiciar a reținut că pârâtul nu poate fi
obligat în contra și peste voința sa să încheie un nou contract sau să-l
prelungească pe cel vechi cu atât mai mult cu cât susținerea de neplată a
chiriei restante nici nu a fost contestată de reclamantă.
Din dispozițiile
contractuale sau legale incidente în cauză, nu rezultă nici un temei în baza
căruia să poată fi obligat pârâtul la prelungirea sau încheierea unui nou
contract de închiriere cu reclamanta, în condițiile în care pârâtul este
proprietarul spațiului și orice măsură luată în acest sens ar conduce la
încălcarea dreptului de proprietate și a dispozițiilor art. 480 C. civ.
Împotriva deciziei
instanței de apel a declarat recurs reclamanta SC R.C.I. SRL întemeiat pe
dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
În motivarea
recursului declarat reclamanta a criticat decizia recurată privind reținerea în
mod greșit de către instanța de apel că nu mai folosesc spațiul închiriat
întrucât au fost reintrodu-și în spațiul din litigiu în baza ordonanței președințiale
prin intermediul executorului judecătoresc. Totodată recurenta-reclamantă prin
criticile formulate arată că instanța de apel nu a avut în vedere actul
adițional la contractul de închiriere atunci când a reținut că nu a fost
achitată chiria la zi și că nu există temei legal pentru a fi obligată pârâta
la prelungirea contractului de închiriere.
La termenul din data
de 30 octombrie 2008 recurenta-reclamantă, a solicitat, prin cerere scrisă, să
se ia act de renunțarea la judecată.
Înalta Curte, a luat
în examinare cererea formulată de recurenta-reclamantă în temeiul art. 246 C.
proc. civ. și a reținut.
Potrivit art. 246 C.
proc. civ. renunțarea la judecată poate avea loc în tot cursul judecății, în
fața primei instanțe sau a instanței de apel ori acelei de recurs, fie verbal
în ședință, fie prin cerere scrisă.
În speță manifestarea
de voință a recurentei (fila 18 dosar recurs) în sensul de a renunța la
judecarea cererii de recurs reprezintă un act de dispoziție al acesteia, care
nu este supus cenzurii instanței.
În consecință, Înalta
Curte având în vedere cererea formulată de recurenta-reclamantă, apreciază
îndeplinite cerințele prevăzute de art. 246 C. proc. civ. privind renunțarea la
judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunțarea
la judecarea recursului declarat de reclamanta SC R.C.I. SRL Timișoara
împotriva Deciziei civile nr. 2/A din 14 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de
Apel Timișoara, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședința publică, astăzi 30 octombrie 2008.