ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2530/2012

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 iulie 2012, pronunțată

de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în Dosarul nr.

1905/110/2012, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

C.

proc. pen., s-a dispus, menținerea stării de arest preventiv a inculpatului

C.P. (fiul lui V. și T.), arestat în baza Mandatului de arestare preventivă nr.

29 din 11 februarie 2012 emis de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 745/110/2012.

Pentru a dispune

astfel, Curtea a reținut că măsura arestului preventiv a fost legal dispusă,

iar temeiul avut în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu s-a

schimbat.

Din probatoriul

administrat în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit

fapta pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond.

Prin lăsarea sa în

libertate s-a apreciat că se poate influența cursul normal al acestei

cercetări, inculpatul având posibilitatea să se întâlnească cu consătenii săi,

martori în dosar. De asemenea, pericolul concret se menține în continuare,

existând posibilitatea comiterii de fapte similare, inculpatul este o persoană

violentă, se pare. La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret

pentru ordinea publică, lăsarea în libertate a inculpatului, instanța a avut

vedere natura faptei de care este suspectat, sfera relațiilor sociale lezate

(integritatea vieții și sănătății), rezonanța socială a faptei date fiind

gravitatea acesteia, sfera largă de acțiune a acestuia, împrejurările în care

se presupune a fi fost săvârșită fapta, prin colaborarea lor. Toate aceste

aspecte, coroborate, conduc la concluzia că se impune menținerea în stare de

arest preventiv a acestora pentru a asigura ordinea publică și securitatea

cetățenilor.

Împotriva acestei

încheieri a formulat recurs inculpatul C.P., solicitând punerea sa în stare de

libertate, motivat de faptul că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute

în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art.

385

6

alin. (3) și art. 385

14

C. proc. pen., constată că

acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează.

Potrivit art. 160

b

alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de

control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia

arestării preventive.

Conform alin. (3) din

același text de lege, când instanța constată că temeiurile care au determinat

arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere

motivată, menținerea arestării preventive.

În cauză, Curtea de

Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a procedat la efectuarea

verificărilor și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la

baza luării măsurii arestării preventive subzistă, impunându-se în continuare

privarea de libertate a inculpatului.

Înalta Curte, în

raport de împrejurările concrete de comitere a faptei, de gravitatea deosebită

a acesteia, de consecința contând în pierderea unei vieți omenești, cât și de

circumstanțele personale ale inculpatului, apreciază că lăsarea acestuia în

libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum corect a

reținut și instanța de fond.

În fapt, s-a reținut

că în ziua de 9 februarie 2012, C.P. și C.I. s-au întâlnit și au desfășurat

activități de deszăpezire la niște localnici de pe raza satului Lehancea, unde

au consumat băuturi alcoolice. După terminarea activității de deszăpezire,

inculpatul C.P. și vărul său C.I., au mers la locuința numitului I.P. din satul

Lehancea unde au continuat să consume băuturi alcoolice. În jurul orelor 21,00

inculpatul și C.I. au mers la locuința primului și datorită stării de ebrietate

și a unor discuții contradictorii, s-au certat. În timpul altercației,

inculpatul C.P. a luat un cuțit de bucătărie și i-a aplicat vărului său C.I., o

lovitură în zona inghinală, provocându-i victimei o plagă tăiată în partea

superioară a piciorului stâng.

Numitul C.I. a

încercat să se deplaseze la domiciliul său, dar văzând că sângerează abundent,

a revenit la locuința inculpatului, datorită stării de ebrietate a celor doi,

C.I. nu a primit îngrijiri medicale, iar în urma sângerării abundente, a

decedat.

Pe de altă parte se

constată că prin Sentința penală nr. 154/D din 08 iunie 2012, pronunțată de

Tribunalul Bacău, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a admis cererea de

schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C.P., prin apărător,

din art. 174 - 175 alin. (1) lit. c) C. pen., în art. 183 C. pen., text de lege

în baza căruia și prin reținerea dispozițiilor art. 320

1

C. proc.

pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen, ca pedeapsă accesorie, hotărârea de condamnare, apelată de acesta,

constituind un temei suficient pentru a constata că menținerea detenției

provizorii este licită, respectându-se legislația internă și prevederile

Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În același sens,

Înalta Curte reține că hotărârea de condamnare nedefinitivă nu alterează

prezumția de nevinovăție și nici dreptul inculpatului de a fi judecat într-un

termen rezonabil, limitarea libertății acestuia încadrându-se în dispozițiile

și limitele legii.

Aceste considerente

justifică dispoziția instanței de apel de menținere a arestării preventive,

astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b)

C. proc. pen., recursul declarat va fi respins ca nefondat.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu

să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul C.P. împotriva Încheierii din data de

24 iulie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie,

pronunțată în Dosarul nr. 1905/110/2012.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 august 2012.

Procesat de GGC - N