ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 282/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul B.A.S. SRL (fosta SC B.M.A.S. SRL), în contradictoriu cu pârâtul O.I.R.P.O. sectorial «D.R.U.» - R.S.V.O. a solicitat suspendarea actului administrativ - proces verbal de constatare nr. 6695 din 25 octombrie 2011 emis de pârât, netemeinic și nelegal, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului 614/2/2012, având ca obiect anularea acestui act administrativ. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin « Programul Operațional Sectorial D.R.U.

2007-2013», finanțat în România, sub directa coordonare a Uniunii Europene, urmare a depunerii mai multor proiecte în cadrul POSDRU, AXA 5, DMI 5.1 "Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare", în sesiunea de propuneri de proiecte august-septembrie 2010, organizată de pârâtă pentru persoanele juridice interesate să obțină sprijin financiar nerambursabil în vederea implementării proiectelor proprii, acesta a semnat cu numele de B.M.A.S. SRL contractele de finanțare pentru proiectele mai sus menționate, începând implementarea contractelor POSDRU/102/5.1/G/76183, POSDRU/102/5.1/G/76794, POSDRU/102/5.1/G/76954 cu data de 01 noiembrie 2011, când a și demarat activitățile proiectelor mai sus menționate, proiecte care sunt negeneratoare de venit, de interes public.

Ulterior încheierii contractului de finanțare POSDRU/102/5.l/G/76794, a solicitat încheierea actului adițional nr. 1 la contract și, față de refuzul întâmpinat, fiind respinsă semnarea acestui act adițional, a solicitat instanței de judecată să anuleze actul administrativ emis, să oblige părțile la semnarea actului adițional, precum și obligarea funcționarilor publici în solidar cu pârâtele la plata de despăgubiri - daune morale și materiale. Urmare a înregistrării pe rolul Curții de Apel București a acțiunii cu obiectul mai sus menționat, pârâtul O.I.R.P.O. Sectorial « D.R.U. » - R.S.V.O.

a dispus efectuarea unui control la sediul societății, soldat ulterior cu încheierea procesului-verbal de constatare nr. 6695 din 25 octombrie 2011, pe baza căruia a fost emis actul administrativ nr. 7326 din 16 noiembrie 2011, prin care s-a dispus rezilierea unilaterală a contractului de finanțare încheiat și excluderea petentului de la participarea la selecția publică de proiecte și de la acordarea de finanțări nerambursabile pentru o perioada de 5 (cinci) ani.

Prin înregistrarea pe rolul Curții de Apel București a dosarului nr. 614/2/2012, având ca obiect anulare act administrativ - proces-verbal de constatare nr. 6695 din 25 octombrie 2011, reclamantul a solicitat anularea acestui act administrativ, ca netemeinic si nelegal, considerând că acuzația de încălcare a prevederilor art. 181, alin (1), art. 182, alin (1), art. 183, alin (1) din Legea nr. 78/2000, reprezintă un denunț calomnios care nu are la bază fapte reale și care a fost construit prin interpretarea cu rea credința a informațiilor privitoare la implementarea proiectului. Pârâtul O.I.R.P.O. Sectorial "D.R.U." R.S.V.O. a formulat întâmpinare, invocând excepțiile lipsei competenței materiale a Curții de Apel București, netimbrării acțiunii, precum și inadmisibilitatea cererii, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii formulată ca fiind neîntemeiată.

2.Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 2996 din 7 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamantul B.A.S. SRL, ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea, deliberând asupra excepției inadmisibilității acțiunii, prin prisma susținerilor părților, a probelor administrate, precum și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei a constatat că aceasta este întemeiată. Astfel, prima instanță a reținut că obiectul acțiunii îl constituie suspendarea executării procesului-verbal întocmit de către pârât sub nr. 6695 din 25 octombrie 2011 prin care s-a reținut în sarcina reclamantului, în urma controlului efectuat de către pârât în temeiul dispozițiilor O.G.

nr. 79/2003, existența unui debit fiscal în cuantum de 639.387 lei. Prin urmare, instanța de fond, față de dispozițiile art. 3 alin. (2) din OG nr. 79/2003, apreciind că un astfel proces-verbal poate fi suspendat în contenciosul administrativ și fiscal numai în condițiile prevăzute de art. 215 alin. (2) C. proc. fisc., respectiv cu condiția plății unei cauțiuni de până la 20 % din valoarea debitului contestat, precum și față de împrejurarea că, deși prin încheierea din data de 23 aprilie 2012 instanța a stabilit în sarcina reclamantei obligația de a face dovada consemnării unei cauțiuni de 1 % din cuantumul debitului pentru termenul din 07 mai 2012, aceasta nu s-a conformat acestei dispoziții, a constatat că acțiunea este inadmisibilă urmare a refuzului nejustificat de a face dovada consemnării unei astfel de cauțiuni.

3. Recursul declarat de B.A.S. SRL Recurentul a formulat cerere de recurs, fără a indica, însă, care sunt motivele pe care aceasta se întemeiază și dezvoltarea lor. 4. Apărările intimatei – pârâte Intimata – pârâtă a formulat întâmpinare, potrivit art. 308 alin. (2) C. proc. civ., prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat, precum și o cerere de suspendare a cauzei, în baza art. 244 alin. (2) C. proc. civ., motivat de existența pe rolul Tribunalului București a dosarului penal nr. 38661/3/2012. II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, constată următoarele: În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 3 din O.G.

nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, dovada achitării acestora atașându-se, potrivit art. 302 1 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs. Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurentul nu și-a îndeplinit această obligație legală nici ulterior, deși a fost citat cu mențiunea timbrării – devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Anulează recursul declarat de B.A.S. SRL, prin A.J.R.I. I.P.U.R.L. împotriva Sentinței civile nr. 2996 din 7 mai 2012 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2013.