ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 987/2012

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 461 din 17

noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția I penală, a respins ca

nefondată plângerea formulată de petenta M.A. împotriva Ordonanței emisă la

data de 9 februarie 2011 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în

dosarul nr. 1355/P/2010.

În baza art.

192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petenta la 300 lei cheltuieli judiciare

către stat.

Pentru a

pronunța această hotărâre instanța a reținut, în esență următoarele:

Prin

ordonanța din data de 9 februarie 2011 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel București în dosarul nr. 1355/P/2010 s-a dispus în temeiul art. 228 alin.

(6) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., art. 45 C. proc. pen.

si art. 42 C. proc. pen., art. 27 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 218/2002 cu

ref. la art. 14 alin. (2) pct. II din Legea nr. 360/2002, art. 34 C. proc. pen.

și art. 35 C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de comisarii de poliție

H.N. și V.M.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 180 alin. (1)

C. pen., art. 192 C. pen., art. 193 C. pen., art. 220 C. pen. și art. 217 C. pen.

Prin aceeași

ordonanță s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului

de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București în vederea efectuării de

cercetări fata de agenții de politie M.F., T.M. si P.N. din cadrul Secției 2

Politie sub aspectul infracțiunilor sesizate.

Pentru a

emite această soluție, procurorul a reținut că, la data de 16 ianuarie 2009,

respectiv la data de 10 aprilie 2009 numita M.A. a formulat plângere penală

împotriva comisarilor V.M.M. si H.N., precum și împotriva altor cinci lucrători

de poliție din cadrul Secției 2 Politie, fără a-i nominaliza, sub aspectul infracțiunii

prev. de art. 180 C. pen., art. 192 C. pen., art. 193 C. pen. art. 220 C. pen.

și art. 217 C. pen.

În

cuprinsul plângerilor formulate, persoana vătămata a sesizat faptul că, la data

de 20 decembrie 2008, susnumiții au pătruns fără drept în domiciliul său de la

adresa din București, au amenințat-o și au agresat-o fizic, producându-i

leziuni care au necesitat pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale.

În urma

actelor premergătoare efectuate în cauza a reieșit că, la data de 13 octombrie 2008,

numita B.A.M. a sesizat Secția 2 Poliție cu privire la faptul că, ulterior

evacuării silite, numita M.A. a pătruns din nou in incinta imobilului, prin

spargerea sistemelor de asigurare a ușii de acces și înlocuirea acesteia.

Urmare

sesizării, prin dispoziția comisarului de politie H.N., adjunct al șefului

Secției 2 Politie, la adresa menționată s-a deplasat un echipaj format din

agenții de poliție M.F., T.M. și P.N., numiții M.A. și M.T. fiind conduși la

sediul secției de politie la aceeași data.

Conform

verificărilor efectuate, comisar de poliție V.M.M., șef al Secției 2 Poliție nu

se afla, la data de 20 decembrie 2008, în sediul secției.

Fata de

numiții M.A. și M.T. au fost efectuate cercetări sub aspectul infracțiunii prev.

de art. 271 C. pen. în dosarul penal înregistrat la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Sectorului 1 București sub nr. 15455/P/2008.

Din

actele premergătoare efectuate în cauză nu a reieșit participarea comisarilor

de poliție H.N. și V.M.M. la soluționarea sesizării numitei B.A.M. prin

deplasarea la adresa din București sau prin efectuarea, în mod direct, a unei

alte activități urmare acestei sesizări, astfel că s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de aceștia sub aspectul infracțiunilor sesizate.

În urma

verificărilor efectuate în cauză a reieșit faptul că agent de poliție P.N. face

parte din structurile Poliției Judiciare începând cu data de 11 aprilie 2005.

Având în

vedere acest aspect, în conformitate cu disp. art. 27 alin. (3) lit. a) din

Legea nr. 218/2002 și art. 14 alin. (2) pct. II din Legea nr. 360/2002, ținând

seama și de disp. art. 34 C. proc. pen. s-a dispus disjungerea cauzei și

declinarea competentei în vederea efectuării de cercetări față de agenții de

poliție M.F. T.M. și P.N. din cadrul Secției 2 Politie sub aspectul

infracțiunilor sesizate în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul

București.

Împotriva

acestei soluții petenta M.A. a formulat plângere conform art. 278 alin. (3) C. proc.

pen., plângere ce a fost respinsă de Procurorul General al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel București prin rezoluția nr. 597/11- 2/2011 din data de 14

martie 2011.

În

motivarea acesteia se arată că la data de 13 octombrie  2008 numita B.A.M. a

sesizat Secția 2 Poliție cu privire la faptul că, ulterior evacuării silite,

petenta M.A. a pătruns fără drept în incinta imobilului prin spargerea ușilor

de acces și înlocuirea acestora.

Urmare

sesizării, din dispoziția comisarului de poliție H.N., adjunct al șefului

Secției 2 Poliție, s-a deplasat la adresa susmenționată un echipaj format din

agenții M.F., T.M., P.N. care au condus la sediul secției pe petenta M.A. și pe

M.T.

Față de

cele două persoane au fost efectuate cercetări pentru comiterea infracțiunii

prev. de art. 271 C. pen. în dosarul nr. 15455/P/2008 al Parchetului de pe

lângă Judecătoria Sectorului 1 București.

Procurorul

General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a constatat că

intimații H.N. și V.M.M. nu au participat la soluționarea sesizării numitei B.A.M.

astfel că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

aceștia.

S-a mai

reținut că susținerea petentei în sensul că poliția nu avea niciun drept să o

scoată din domiciliul său nu poate fi primită deoarece evacuarea acesteia s-a

făcut de către executorul judecătoresc în baza unei sentințe judecătorești, iar

cei doi intimați nu au avut nicio participare.

Împotriva

soluției de netrimitere în judecată a formulat plângere petenta M.A., plângere

întemeiată pe dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. cu motivarea că

soluția este nelegală și netemeinică.

Curtea

de Apel a constatat că nu există temeiuri pentru a se dispune începerea urmăririi

penale, conform art. 278

1

alin. (8) lit. b) C. proc. pen. întrucât

ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr.

1355/P/2010 este legală și temeinică, astfel că urmează a respinge ca nefondată

plângerea formulată de petenta.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs petiționara M.A.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit

dispozițiilor art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost

modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri

pentru accelerarea soluționării proceselor, sentința judecătorului prin care

s-a respins plângerea, cu consecința menținerii rezoluției sau ordonanței de

neurmărire penală, respectiv de netrimitere în judecată, este definitivă.

În

consecință, constatând că în speță, sentința instanței de fond a fost

pronunțată la data de 17 noiembrie 2011, așadar ulterior intrării în vigoare a

Legii nr. 202/2010, Înalta Curte reține că această hotărâre este definitivă,

mențiune existentă de altfel atât în minuta, cât și în dispozitivul sentinței

atacate.

Printre

modificările aduse Codului de procedură penală, de natură a contribui la

accelerarea soluționării proceselor se regăsește și suprimarea unor căi de

atac, respectiv și a recursului împotriva hotărârilor pronunțate în primă

instanță în materia plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor

procurorului de netrimitere în judecată.

Ca

atare, întrucât petiționara a formulat o cale de atac neprevăzută de legea în

vigoare, înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibil recursul cu care a

fost investită, conform art. 385

15

pct. l lit. a) C. proc. pen.,

obligând totodată petiționara la plata cheltuielilor judiciare către stat

conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de petiționara M.A. împotriva sentinței penale nr. 461 din 17

noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă

recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2

aprilie 2012.