ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7351/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 2

februarie 2011 la Tribunalul Dolj reclamantul A.P.S. a solicitat în

contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării

Naționale ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei

de pensionare nr. 59489 din 31 decembrie 2010, să se dispună menținerea

drepturilor de pensie stabilite prin Decizia nr. 0104195 din 2 iulie 2003 și să

se plătească diferența dintre cele două pensii stabilite prin cele două decizii

diferite, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data de 1

ianuarie 2011 și până la repunerea în pată a deciziei din 2 iulie 2003.

Tribunalul Dolj prin

Sentința civilă nr. 3431 din 10 martie 2011 a admis excepția necompetenței

teritoriale a instanței, invocată din oficiu, declinând competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că potrivit art. 1 din Legea nr. 119/2010 pe data

intrării în vigoare a acestei legi pensiile militare de stat au devenit pensii

în înțelesul Legii nr. 19/2000, iar potrivit art. 7 din Legea nr. 119/2010

"procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și

contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută

de Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare".

S-a mai reținut că

decizia contestată este emisă în baza Legii nr. 119/2010, iar contestația se

judecă în conformitate cu prevederile acestei legi, care face trimitere la

procedura de contestare reglementată de Legea nr. 19/2000.

Legea nr. 19/2000 prevede

în art. 156 și următoarele: "Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau

împotriva Caselor Teritoriale de Pensii se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se

adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul

pârâtul".

În speța de față s-a

reținut că cererea nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau casei

teritoriale de pensii și devin incidente prevederile art. 156 teza 2 din Legea

nr. 19/2000, conform cărora cererea se adresează instanței de la sediul

pârâtului.

Astfel învestit,

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale,

prin Sentința civilă nr. 6740 din 7 septembrie 2012, a admis excepția

necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată din oficiu, a declinat

competența în favoarea Tribunalului Dolj și, constatând ivit conflictul negativ

de competență, a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea

soluționării conflictului.

În motivarea soluției

sale, Tribunalul București a reținut că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată

începând cu data de 1 ianuarie 2011 conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din

Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 725

alin. (1) C. proc. civ. "dispozițiile legii noi de procedură se aplică din

momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub

legea veche".

Norma de imediată

aplicare este art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența revenind instanței de

la domiciliul reclamantului, deși decizia contestată a fost emisă sub imperiul

legii vechi: Legea nr. 19/2000 care prevedea ca instanță competentă în această

situație instanța de la domiciliul pârâtului.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de

competență ivit între două instanțe, care nu se găsesc în circumscripția

aceleiași curți de apel - în conformitate cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ. -

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj,

pentru considerentele ce succed:

În stabilirea

instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză este necesar a se

stabili care sunt dispozițiile legale aplicabile, în raport de momentul

introducerii acțiunii și nu de cel al emiterii deciziei de recalculare a

pensiei.

Astfel, este adevărat

că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei

anulare se solicită, prevedea că cererile îndreptate împotriva CNPAS sau

împotriva caselor teritoriale de pensii, se adresează instanței în a cărei rază

teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul, celelalte cereri

adresându-se instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau

sediul pârâtul, însă prin noile reglementări, cuprinse în art. 196 lit. a) din

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care au intrat în

vigoare la data de 1 ianuarie 2011, dispozițiile Legii nr. 19/2000 au fost

abrogate expres.

Prin urmare, la data

sesizării instanței, respectiv 2 februarie 2011, erau în vigoare prevederile

art. 154 din Legea nr. 263/2010, conform cărora "(1) Cererile îndreptate

împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de

pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are

domiciliul sau sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri

se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau

sediul pârâtul".

Prevederile potrivit

cărora instanța competentă este cea în raza căreia se află domiciliul

reclamantului reprezintă o derogare atât de la dispozițiile alin. (2) al

textului de lege menționat, cât și de la cele ale dreptului comun.

Trebuie precizat totodată că față de dispozițiile

legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii

sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri

organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale,

Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații,

structuri care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135

din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește

aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după

intrarea actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza

legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin.

(1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie, dispozițiile legii

noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv

proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor

silite începute sub acea lege.

Față de

considerentele expuse, având în vedere că reclamantul A.P.S. are domiciliul în

județul Dolj competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine

Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 29 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - CL