ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2145/2012

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

475 din 5 decembrie 2011, Tribunalul Constanța a hotărât condamnarea, printre

alții a inculpatului M.M., în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu

aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin.

(1) lit. a), alin. (2) cu referire la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

A făcut aplicarea art.

76 alin. (2) C. pen. și s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata

executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C.

pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de

încercare de 2 ani și 6 luni calculat potrivit art. 82 C. pen., atrăgându-se

atenția asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

Totodată, s-a dispus

confiscarea în vederea distrugerii cantității de 9,0 gr. rezină cannabis (proba

1) și 9,4 gr. rezină de cannabis (proba 3).

S-a constatat că

proba 4 privește pe inculpatul M.V. pentru care s-a disjuns cauza. S-a dispus

confiscarea a două cântare electronice neinscripționate de la inculpatul C.D.

Pentru a pronunța

această hotărâre prima instanță a reținut că întrucât existau date potrivit

cărora un cetățean român în vârstă de 22 – 24 ani din municipiul Constanța,

zona „Abator”, vinde rezină de cannabis prin ordonanța nr. 14/A/2009 din 28

iulie    2009 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au fost autorizați

pentru o perioadă de 30 de zile, un investigator sub acoperire și colaboratorul

acestuia pentru a strânge date și informații privind identitatea persoanei și

activitatea infracțională desfășurată.

În urma activităților

desfășurate, s-a stabilit că autor al infracțiunii de trafic de droguri de risc

ar fi C.D. zis „C.”,alături de altă persoană.

La data de 06

ianuarie 2010, în jurul orei 17,00, lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O. Constanța

– Serviciul Antidrog aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au observat

în zona Tomis Nord, pe aleea Hortensiei, două persoane de sex masculin aflate lângă

autoturismul, care aveau un comportament suspect. Cei doi au fost legitimați

constatându-se că se numesc M.V.Șt. și M.M.

Cu ocazia controlului

corporal sumar al persoanelor depistate, asupra inculpatului M.V.Șt., în

buzunarul gecii s-a descoperit o bucată de substanță vegetală solidă de culoare

maro cu miros specific de cannabis, formă paralelipipedică cu latura de

aproximativ 2 cm.(proba 1), iar asupra inculpatului M.M., în buzunarul

pantalonilor o bucată similară din aceeași substanță (proba 2).

Bucățile au fost

supuse ulterior unei constatări tehnico-științifice, în urma căreia s-a

stabilit că probele sunt constituite din rezină de cannabis, având 5,2 grame, proba 1 și respectiv 6,2 grame, proba 2. În ambele probe s-a pus în evidență THC, iar

rezina de cannabis face parte din Tabelul anexă III la Legea nr. 143/2000

privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Audiat,inculpatul M.V.Șt.

a declarat că știa care este natura substanței pe care o deținea și că a

găsit-o pe jos în fața unui liceu din municipiul Constanța.

La reținerea

acestei situații de fapt au fost avute în vedere procese verbale de

sesizare din oficiu; procese verbale încheiate de investigatorii sub acoperire;

procese verbale de depistare și prindere în flagrant; procese verbale de

percheziție domiciliară; rapoarte de constatare tehnico-științifică; declarații

martori; acte în circumstanțiere;

În fața

instanței înainte de începerea cercetării judecătorești

inculpații C.D., A.A.M., P.T., M.M. aceasta au arătat că recunosc faptele

pentru care s-a dispus trimiterea lor in judecata și doresc să se prevaleze de dispozițiile

art. 320

1

C. proc. pen., privind recunoașterea în totalitate a

faptei reținute și însușirea tuturor probelor administrate in cursul urmăririi

penale.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel inculpatul M.M. care a invocat următoarele critici:

- greșita condamnare

a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din

Legea nr. 143/2000, în condițiile în care a fost trimis în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;

- fapta inculpatului

nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni;

- în subsidiar, a

solicitat aplicarea unei amenzi penale, în raport de circumstanțele reale de

comitere faptei și cele personale.

Prin decizia penală nr.

35/ P din 20 martie 2012, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, a admis apelul inculpatului M.M.

În baza art. 382 alin.

(2) C. proc. pen., a desființat în parte sentința penală apelată, cu privire la

inculpatul M.M. și, rejudecând:

În baza art. 4 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit.

e) C. pen., a condamnat inculpatul M.M. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului M.M. pe o

perioadă de 2 ani și 3 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

A menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 192 alin.

(3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina

acestuia.

În baza art. 189 C. proc. pen., suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu s-a

stabilit a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei

hotărâri inculpatul M.M. a declarat recurs prin apărătorul ales C.S.,

nemotivat.

În concluziile orale

ale apărătorului desemnat din oficiu cu privire la individualizare, a cerut

aplicarea art. 18

1

C. pen., pentru motivele expuse în partea

introductivă.

Recursul este

nefondat.

În prealabil analizei

pe fond, Înalta Curte constată că:

- inculpatul, în fața

instanței a solicitat aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., privind

judecata în cazul recunoașterii vinovăției, săvârșirea faptei și că solicită

judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale;

- de asemenea,

instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante.

Pe fondul cauzei se

constată următoarele:

Apărătorile

inculpatului privind lipsa gradului de pericol social specific infracțiunii ori

a unui grad de pericol redus, cer să justifice aplicarea unei amenzi, sunt

neîntemeiate.

Fapta inculpatului

care a deținut pentru consum cantitatea de 6,2 gr. rezină cannabis, relevă un

pericol social ridicat al faptei cu toate caracteristicile specifice unei

infracțiuni, ținând seama de răspândirea fenomenului infracțional al traficului

de droguri, în speță, consum, și o cantitate de droguri semnificativă.

Or, pe lângă

argumentele prezentate de instanța de apel, argumente pe care Înalta Curte și

le însușește, se impune și precizarea că legiuitorul a folosit expresia

categorică în cazul aplicării dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C.

proc. pen., „instanța va pronunța condamnarea inculpatului”, astfel că o altă

soluție decât condamnarea nu este posibilă.

Pe de altă parte, cum

critica vizează individualizarea pedepsei, se constată că instanța de fond a

dat eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului, a redus pedeapsa sub

minimul special, redus și ca efect al reținerii dispozițiilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Se constată că

instanțele au acordat valență datelor personale ale inculpatului față de

cuantumul pedepsei aplicate dar și sub aspectul modalității de executare a

pedepsei în condițiile art. 81 C. pen., și cum fapta inculpatului așa cum s-a

arătat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, în mod corect s-a

apreciat că nu se justifică aplicarea unei amenzi.

În consecință, Înalta

Curte va respinge, ca nefundat, recursul declarat de inculpat în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M. împotriva deciziei penale nr. 35/

P din 20 martie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 iunie

2012.