ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 180/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 180/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor
de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 8 ianuarie 2013
pronunțată în Dosarul nr. 55280/3/2011 (25/2013), Curtea de Apel București, secția
a II-a penală, în baza art. 300
2
C. proc. pen. raportat la art. 160
b
alin. (1) C. proc. pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării
preventive luate față de inculpații I.A..
În baza art. 300
2
C. proc. pen. raportat la art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen. a menținut
arestarea preventivă a inculpaților.
A respins ca neîntemeiate
cererile apelanților inculpați S.C.D. și N.T. de înlocuire a măsurii arestării preventive
cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv a apelantului inculpat
I.A. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi
țara.
Pentru a pronunța această
hotărâre instanța a reținut în esență că temeiurile care au determinat arestarea
inițială a inculpaților se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative
prevăzute de art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen..
S-a reținut că probele
administrate până la acest moment procesual nu a făcut să înceteze presupunerea
rezonabilă că inculpații au săvârșit fapta pentru care au fost trimiși în judecată
(și condamnați în primă instanță), fiind îndeplinite condițiile prevăzute de
art. 143 cu referire la art. 68
1
C. proc. pen..
S-a mai reținut de asemenea
că este incident cazul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., întrucât pedeapsa
prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea
mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret
pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a faptei, urmările
produse și impactul negativ asupra opiniei publice.
Împotriva acestei încheieri
în termen legal au declarat recursuri inculpații I.A., S.C.D.
și N.T..
Recursurile declarate
de inculpați sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 300
2
C. proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat instanța legal sesizată
este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării
preventive procedând potrivit art. 160
b
C. proc. pen..
Conform acestui text de
lege instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar este
obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
De asemenea, conform alin.
(3) al aceluiași articol, când instanța constată că temeiurile care au determinat
arestarea impun în continuare privarea de libertate, aceasta dispune prin încheiere
motivată, menținerea măsurii arestării preventive.
Examinându-se actele și
lucrările dosarului se constată că prin sentința penală nr. 785 din 13
noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în Dosarul
nr. 55280/3/2011, s-au dispus următoarele:
În temeiul disp. art.
174-175 alin. (1) lit. a) și d) C. pen. - 176 alin. (1) lit. a) și d) din C. pen.
cu aplicarea disp. art 37 lit. a) și b) din C. pen. a condamnat pe inculpatul I.A.
zis „S.G.”, la pedeapsa de 25 de ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64
lit. a) teza a II-a și lit. b), d) și e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit b), d) și e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art 61
din C. pen. a revocat liberarea condiționată din pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare
și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit a), b) din C. pen., aplicată
prin sentința penală nr. 105 din 14 februarie 2002 a Tribunalului București, secția
a-II-a penală, definitivă la 13 octombrie 2003 și a contopit restul de 1164 de zile
cu pedeapsa de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
25 de ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art 211
alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (2
1
) lit. a), c) și alin. (3) teza
I din C. pen. cu aplicarea disp. art 37 lit. a) și b) din C. pen. a condamnat pe
inculpatul I.A. la pedeapsa de 25 de ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d) și e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d) și e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
61 din C. pen. a revocat liberarea condiționată din pedeapsa rezultantă de 10 ani
închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) din
C. pen. aplicată prin sentința penală nr. 105 din 14 februarie 2002 a Tribunalului
București, secția a II-a penală, definitivă la 13 octombrie 2003 și a contopit restul
de 1164 de zile cu pedeapsa de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea de 25 de ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
192 alin. (1) și alin. (2) din C. pen. cu aplicarea disp. art 37 lit. a) și b) din
C. pen. a condamnat pe inculpatul I.A. la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
61 din C. pen. a revocat liberarea condiționată din pedeapsa rezultantă de 10 ani
închisoare aplicată prin sentința penală nr. 105 din 14 februarie 2002 a Tribunalului
București, secția a-II-a penală, definitivă la 13 octombrie 2003 și contopește restul
de 1164 de zile cu pedeapsa de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa
cea mai grea de 10 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d) și e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d) și e) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
33 lit. a), 34 lit. b) din C. pen. și art. 35 alin. (3) din C. pen. inculpatul va
executa pedeapsa cea mai grea de 25 de ani închisoare pe care o sporește cu 2 ani
închisoare, astfel că în final inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 27
de ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza
a II-a și lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art 350
din C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul disp. art 88
din C. pen. a computat prevenția de la de la 3 iunie 2011 la zi.
În temeiul disp. art.
174-175 alin. (1) lit. a) și d) C. pen.- 176 alin. (1) lit. a) și d) din C.
pen. cu aplicarea disp. art 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul N.T. zis
„M.” la pedeapsa de 23 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
86
4
din C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 477 din 4 iunie 2008 a Judecătoriei
sector 1 București, definitivă la data de 6 octombrie 2008, pedeapsă pe care o adaugă
la pedeapsa de mai sus, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
25 de ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
211 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (2
1
) lit. a) și c) și alin.
(3) teza I din C. pen. cu aplicarea disp. art. 37 lit. a) din C. pen. a condamnat
pe inculpatul N.T. la pedeapsa de 20 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
86
4
din C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 477 din 4 iunie 2008 a Judecătoriei
sector 1 București, definitivă la data de 6 octombrie 2008, pedeapsă pe care o adaugă
la pedeapsa de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
22 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art 192
alin. (1) și alin. (2) din C. pen. cu aplicarea disp. art 37 lit. a) condamnat pe
inculpatul N.T. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71
din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit. a)
teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
86
4
din C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală 477 din 4 iunie 2008 a Judecătoriei
sector 1 București, definitivă la data de 6 octombrie 2008, pedeapsă pe care o adaugă
la pedeapsa de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de
7 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a, lit. b), d), e) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
33 lit. a), 34 lit. b) din C. pen. și art 35 alin. (3) din C. pen. a contopit pedepsele
principale aplicate inculpatului și pedepsele complementare aplicate, astfel că
inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 25 de ani închisoare și 7 ani interzicerea
drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), d), e) din C. pen..
În temeiul disp. art.
350 din C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul disp. art.
88 din C. pen. a computat prevenția pentru inculpatul N.T. de la 25 octombrie 2011
la zi.
În temeiul disp. art.
26 din C. pen. rap la art. 174-175 alin. (1) lit. a) și d) C. pen.- 176 alin.
(1) lit. a) și d) din C. pen. a condamnat pe inculpatul S.C.D. zis „C.”, la pedeapsa
de 23 de ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit
a teza a II-a și lit. b) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei
principale.
În temeiul disp. art.
26 din C. pen. rap la art 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și alin. (2
1
)
lit. a) și c) și alin. (3) teza I din C. pen. a condamnat pe inculpatul S.C.D. la
pedeapsa de 20 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 64
lit. a) teza a II-a lit. b) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64
lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. pe o perioadă de 7 ani după executarea
pedepsei principale.
În temeiul disp. art.
26 din C. pen. rap. la art. 192 alin. (1), (2) din C. pen. a condamnat pe inculpatul
S.C.D. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art.
71 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev de art 74 lit.
a) teza a II-a și lit. b) din C. pen.
În temeiul disp. art.
65 din C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 64 lit.
a) teza a II-a și lit. b) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei
principale.
În temeiul disp. art.
33 lit. a), 34 lit. b) din C. pen. și disp. art. 35 alin. (3) din C. pen. inculpatul
va executa pedeapsa cea mai grea de 23 de ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor
prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C. pen.
În temeiul disp. art.
350 din C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului S.C.D..
În temeiul disp.art. 88
din C. pen. a computat prevenția pentru inculpatul S.C.D. de la 13 septembrie 2011
la zi.
În fapt s-a reținut în
esență următoarele:
La data de 19 noiembrie
2008 inculpații I.A. zis „S.G.”, N.T. și S.C.D., în baza unei informații (privind
existența unor sume importante de bani și a altor bunuri de valoare) obținute de
inculpatul I.A. zis „S.G.”, au elaborat un plan, și-au procurat mijloacele necesare
comiterii faptei (obiecte de vestimentație, autoturisme, etc.) s-au deplasat la
fața locului cu un autoturism și au pătruns fără drept în locuința victimei Z.N.
în vârstă de 74 de ani, situată în București.
Pentru a o determina pe
victimă să spună unde sunt sumele de bani au exercitat mai mult timp asupra acesteia
acte de violență. Inculpații au sustras suma de 250.000 RON, un autoturism marca
A. și mai multe bunuri, valoarea totală a prejudiciului fiind de aproximativ 490.000
RON.
Victima Z.N. a suferit
leziuni grave, fiind transportată la Spitalul Universitar de Urgență București,
unde la data de 01 aprilie 2009 a decedat.
După comiterea faptelor,
autoturismul marca A. a fost ascuns și în baza unei legături infracționale bine
conturate, inculpații I.A., S.C.D. și N.T., specializați în activități infracționale
de sustragere prin violență a unor bunuri de valoare mare, în special autoturisme
de lux, i-au înstrăinat numitului S.A.F. (cunoscut în lumea interlopă ca traficant
de autoturisme de lux sustrase) autoturismul sustras pentru ca acesta să modifice
elementele de identificare, să realizeze înmatricularea frauduloasă și apoi valorificarea
autoturismului.
Împotriva sentinței penale
mai sus menționate au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul București
și inculpații I.A., S.C.D.
și N.T..
Probele administrate în
cauză și la care instanța de fond a făcut referire în hotărârea atacată relevă indicii
temeinice în sensul art. 143 alin. (1) C. proc. pen. și art. 68
1
C.
proc. pen. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele
prevăzute de legea penală astfel cum au fost descrise în hotărârea apelată și reținute
în sarcina inculpaților.
Totodată, se constată
că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 alin. (1)
lit. f) C. proc. pen. în sensul că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile
săvârșite este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în stare
de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În analiza celei de a
doua condiții se are în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire
a faptelor presupus a fi comise de inculpați, gravitatea deosebită a acestora ca
și urmările produse, aspecte care denotă periculozitate și care justifică privarea
în continuare de libertate a inculpaților, aceștia prezentând și la acest moment
procesual un pericol concret pentru ordinea publică.
Faptul că a fost pronunțată
o hotărâre de condamnare în cauză, chiar nedefinitivă, nu alterează prezumția de
nevinovăție a inculpaților, limitarea libertății persoanei încadrându-se în dispozițiile
legii fiind totodată și în concordanță cu prevederile art. 5 parag. 1 lit. a) din
Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Înalta Curte a analizat
posibilitatea instituirii față de inculpați a unor măsuri preventive mai puțin restrictive,
însă le consideră, raportat la baza factuală reținută conform stării actuale a probelor,
insuficiente pentru protejarea interesului public ce impune detenția.
Întrucât temeiurile de
fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de
inculpați nu s-au schimbat, această măsură este necesar a fi menținută în continuare
pentru buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în cauză.
Având în vedere considerentele
arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării preventive față de inculpați
dispusă de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, este legală și temeinică,
Înalta Curte în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Văzând și dispozițiile
art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de inculpații I.A., S.C.D. și N.T. împotriva încheierii din
08 ianuarie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în
Dosarul nr. 55280/3/2011(25/2013).
Obligă recurenții inculpați
la plata sumelor de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din
care sumele câte de 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din
oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 18 ianuarie
2013.