ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2688/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 6928 din 13 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I c ivilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de Ș.M. împotriva deciziei nr. 2129 din 22 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. În motivare, instanța supremă a reținut că decizia atacată cu revizuire nu evocă fondul pricinii conform art. 322 C. proc. civ., ci critică soluția pe fond și face parte dintr-un lung șir de astfel de cereri, formulate de același revizuent. Împotriva acestei decizii Ș.M. a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. Într-o amplă motivare a cererii, revizuientul a susținut că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra situației de fapt și nu a motivat în drept asupra înscrisurilor depuse la dosar. A mai criticat și modul de desfășurare al judecății, instanța încălcând dispozițiile imperative ale legii referitoare la citare și la calitatea părților. Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că este inadmisibilă pentru considerentele ce succed. Conform dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire pot fi hotărârile date de instanța de recurs atunci când acestea evocă fondul.

Evocarea fondului de către instanța de recurs, ca expresie a uneia din condițiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune fie stabilirea unei alte situații de fapt decât cea care fusese reținută în etapele procesuale anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment. O astfel de situație nu se întâlnește în cazul în care instanța de recurs respinge recursul. Condiția ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Regula prevăzută de art. 322 alin. (1) C. proc. civ. este în sensul că hotărârea supusă revizuirii este o hotărâre prin care s-a rezolvat fondul pretenției ce a fost dedusă judecății. În speța dedusă judecății, hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire nu este pronunțată în recurs, ci este pronunțată într-o altă revizuire, declarată împotriva deciziei nr. 2129 din 22 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Având în vedere cele arătate mai sus, văzând dispozițiile art. 322 pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ș.M. împotriva deciziei civile nr. 6928 din 13 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I c ivilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2013.