ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5198/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5198/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluția instanței
de fond
Prin Sentința nr. 484
din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova – Secția contencios
administrativ și fiscal a fost respinsă acțiunea reclamanților C.S., C.L.L., C.M.,
C.L., C.F., C.S.J., C.L.J., C.L.M., C.L.E., C.F., C.A.P., C.G.L. în
contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Justiției –
Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
În motivarea
soluției, instanța de fond a analizat, în conformitate cu art. 137 C. proc. civ.,
excepția de necompetență generală a instanței și a arătat că procedura
acordării cetățeniei române este expres reglementată de Capitolul III (art. 12-art.
21) al Legii nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Din interpretarea art.
12 și art. 19 din lege, instanța de fond a considerat că rezultă că procedura
de soluționare a cererii de acordare a cetățeniei române se desfășoară în fața
unor autorități administrative și este lipsă de caracter jurisdicțional.
În consecință, o
persoană care nu a urmat procedura prevăzută expres de lege și deci nu a
obținut în condițiile art. 19 alin. (4) un ordin de respingere a cererii de
acordare sau redobândire a cetățeniei române care poate fi atacat, în termen de
15 zile de la data comunicării, la Curtea de Apel București – Secția contencios
administrativ și fiscal s-a apreciat că nu poate solicita instanței acordarea
acestei calități pe calea unei acțiuni directe, cum este cazul de față.
De aceea, excepția de
necompetență generală a instanței judecătorești prevăzută de art. 159 alin. (1)
C. proc. civ. a fost considerată întemeiată și că învestirea instanței cu
soluționarea unei cereri pentru a cărei soluționare s-a stabilit competența în
favoarea unei autorități administrative constituie un fine de neprimire al
acțiunii și a fost respinsă ca inadmisibilă.
Pentru că a fost
admisă această excepție, nu au mai fost analizate celelalte excepții și nici
susținerile reclamanților.
Calea de atac
exercitată
Împotriva acestei
sentințe au declarat recurs reclamanții C.S., C.B.V., C.L.L., C.M., C.L., C.F.,
C.S.J., C.L.J., C.L.M., C.L.E., C.F., C.A.P., C.G.L.
În motivele de recurs
s-a arătat că la originea cauzei se află cererea din 22 decembrie 2010 prin
care 13 apatrizi de origine rromă ilegali în România au sesizat Ministerul Justiției
pentru că nu s-a emis o decizie pentru acordarea cetățeniei române.
Deși s-au făcut
referiri la situația de fapt și la dosarele pe care reclamanții le-au avut pe
rolul instanțelor dar nu au fost aduse critici hotărârii pronunțate de instanța
de fond care a soluționat cererea prin admiterea unei excepții.
Intimații Ministerul
Justiției și Guvernul României au formulat întâmpinare și au solicitat
respingerea recursului.
Soluția instanței
de recurs
După examinarea
motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, inclusiv a art.
304
1
C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul pentru
următoarele considerente:
Instanța de fond a
fost învestită cu o cerere prin care reclamanții au solicitat acordarea
cetățeniei române în conformitate cu Legea nr. 21/1991.
Soluția instanței de
fond a fost dată cu respectarea legii deoarece Legea nr. 21/1991, legea
cetățeniei române reglementează condițiile pentru acordarea, redobândirea,
retragerea și renunțarea la cetățenia română, precum și procedura soluționării
acestor cereri.
Conform art. 10 alin.
(1) din Legea nr. 21/1991, modificată „Cetățenia română se poate acorda și
persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora
până la gradul II inclusiv și care cu redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei
și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate,
dacă îndeplinesc în mod corespunzător condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) lit.
b)-e)”.
În art. 13 din Legea nr.
21/1991, modificată s-a stabilit procedura de formulare și soluționare a
cererii de redobândire a cetățeniei române, stabilindu-se că cererea de
redobândire se adresează Comisiei pentru Cetățenie din cadrul Autorității
Naționale pentru Cetățenie.
Această cerere se
soluționează prin ordin al Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie
prin care poate fi admisă sau respinsă cererea de redobândire a cetățeniei
române.
Conform art. 19 alin.
(4) din același act normativ, ordinul prin care s-a dispus respingerea cererii
de redobândire a cetățeniei române poate fi contestată la Curtea de Apel
București – Secția contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de
la data comunicării.
De altfel, la dosarul
cauzei chiar reclamanții au depus o adresă (nr. 2433/ANC din 6 februarie 2012)
prin care Autoritatea pentru Cetățenie a comunicat unuia dintre reclamanți (C.S.)
să depună cererile de redobândire a cetățeniei române conform art. 10 din Legea
nr. 21/1991 și actele care trebuie depuse odată cu cererea, dar nu există
dovezi că s-a procedat conform celor comunicate.
Apreciind că soluția
instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ.
raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul urmează a fi respins ca
nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de reclamanții C.S., C.B.V., C.L.L., C.M., C.L., C.F., C.S.J., C.L.J.,
C.L.M., C.L.E., C.F., C.A.P., C.G.L. împotriva Sentinței nr. 484/2011 din 17
octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova - Secția de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 decembrie 2012.