ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1746/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1746/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
ÎNALTA CURTE DE CASAȚI ȘI JUSTIȚIE
Asupra recursului civil de față,
constată următoarele:
Prin
sentința nr. 2010 din 18 februarie 2013, Judecătoria Timișoara, secția a II-a
civilă, a respins acțiunea reclamantului R.A. formulată în contradictoriu cu
pârâtul Statul Român prin M.F.P., având ca obiect plângere împotriva încheierii
de C.F. din 19 octombrie 2012.
Tribunalul Timiș, secția I civilă,
prin Decizia nr. 656 din 15 octombrie 2013 a respins, ca nefondat, apelul
declarat de reclamant împotriva sentinței nr. 2170 din 18 februarie 2013 a
Judecătoriei Timișoara, secția a II-a civilă.
Împotriva acestei decizii reclamantul
a declarat recurs.
Prin Decizia nr. 1732 din 10 decembrie
201, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a respins cererea recurentului R.A.
de sesizare a Curții Constituționale.
A respins recursul declarat de
reclamantul R.A. împotriva Deciziei civile nr. 656 din 15 octombrie 2013
pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă.
În dispozitivul deciziei s-a menționat
că soluția de respingere a cererii recurentului R.A. de sesizare a Curții
Constituționale poate fi atacată cu recurs, în termen de 48 de ore de ia
pronunțare iar cu privire respingerea recursului declarat de reclamantul R.A.
împotriva Deciziei civile nr. 656 din 15 octombrie 2013 pronunțată de
Tribunalul Timiș, secția I civilă, s-a menționat că decizia este irevocabilă.
Curtea de Apel Timișoara, secția I
civilă, a reținut, cu privire la cererea recurentului R.A., de sesizare a
Curții Constituționale, că este inadmisibila, pentru următoarele considerente;
Sesizarea Curții Constituționale cu
soluționarea excepției de neconstituționaliîate a unei legi sau a unei ordonanțe
în vigoare, este posibilă conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 dacă
textul sau textele vizate au legătură cu soluționarea unei cauze în orice fază
a procesului și oricare ar lî obiectul acestuia.
Reclamantul R.A. nu a indicat care
anume din textele legale aplicabile cauzei nu ar fi în concordanță cu
Constituția, făcând doar trimitere la dispozițiile art. 44 alin. (3) - (8) din
Constituție care se referă la protecția dreptului de proprietate privată.
În lipsa acestei mențiuni obligatorii
impuse de lege, pe care trebuie să o conțină cererea de sesizare a Curții
Constituționale, nu se poate stabili aparența legăturii dintre Constituție și
un anume text care să permită instanței de recurs trimiterea acestei cereri la
instanța constituțională, motiv pentru care cererea reclamantului R.A. a fost
respinsă, ca inadmisibilă.
La data de 13 ianuarie 2014,
reclamantul R.A. a declarai recurs împotriva Deciziei nr. 1732 din 10 decembrie
201, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, invocând, în esență,
dispozițiile art. 44 alin. (3) - (8) din Constituție.
Recursul a fost înregistrat pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 ianuarie 2014, fiind acordat
termen la 4 iunie 2014.
Înalta Curte, la termenul din 4 iunie
2014, a invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului, pe care o va
admite și va respinge recursul, ca tardiv.
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr.
47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea
Constituționala decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor
judecătorești sau de arbitraj comerciai privind neconstituționalitatea unei
legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în
vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și
oricare ar fi obiectul acestuia."
Alin. (5) al art. 29 din legea
menționată dispune: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară
prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată
cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Încheierea poate fi atacată numai cu
recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de ia
pronunțare."
În speță, soluția de respingere a
cererii recurentului R.A., de sesizare a Curții Constituționale,a fost
pronunțată la data de 10 decembrie 2013, iar acesta a formulat recurs la data
de 13 ianuarie 2014, mult după termenul de 48 de ore prevăzut de lege pentru
exercitarea acestei căi de atac, astfel că recursul va fi respins, ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat
de reclamantul R.A. împotriva Deciziei nr. 1732 din 10 decembrie 2013 a Curții
de Apel Timișoara, secția I civilă .
Irevocabila.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
4 iunie 2014.