ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4239/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4239/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Deliberând asupra
recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Craiova sub nr. 2631/215 din 7 februarie 2007, reclamantul S.P. a
solicitat obligarea pârâtului T.A.N., la plata sumei de 35.000 RON,
reprezentând cheltuieli efectuate de reclamant pentru amenajarea spațiului
comercial situat în Craiova, str. C.B., jud. Dolj.
Prin Sentința civilă
nr. 11212 din 2 iulie 2008, Judecătoria Craiova, a admis acțiunea precizată
formulată de reclamantul S.P. și a obligat pârâtul să plătească reclamantului
suma de 40.000 RON reprezentând cota de
½
din chiria aferentă perioadei ianuarie 2006
- martie 2008 și suma de 55.000 RON, reprezentând cota de
½
din valoarea
lucrărilor de amenajare a spațiului comercial situat în Craiova, str. C.B.,
parter, jud. Dolj, sume urmând a fi reactualizate în raport de indicele de
inflație, în faza executării, începând cu data de 7 februarie 2007 și până la
data plății efective.
Împotriva Sentinței
civile nr. 11212 din 2 iulie 2009 pronunțate de Judecătoria Craiova, au
declarat recurs atât pârâtul T.A.N., cât reclamantul S.P., ambii criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul S.P.
Prin Decizia civilă
nr. 1270 din 3 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția civilă, a fost
respins recursul declarat de reclamantul S.P. împotriva Sentinței civile nr.
11212 din 2 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în Dosarul nr.
2631/215/2007; a fost admis recursul declarat de pârâtul T.A.N., împotriva
aceleiași sentințe civile; a fost modificată în parte sentința atacată în
sensul că a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S.P., în
sensul că a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 28.900 de
RON, reprezentând cota de
½
din chiria pe perioada ianuarie 2006 - martie 2008 și
suma de 55.000 de RON, reprezentând cota de
½
din valoarea lucrărilor de amenajare a
spațiului comercial, sume ce urmează a fi reactualizate în raport de indicele
de inflație, începând cu 7 februarie 2007 și până la data plății efective și au
fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Împotriva Deciziei
civile nr. 1270 din 3 mai 2009 a Tribunalului Dolj a formulat cerere de
revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. pârâtul
T.A.N., revizuire ce a fost soluționată de aceeași instanță prin Decizia civilă
nr. 1160 din 31 mai 2011 pronunțată de în Dosarul nr. 12306/63/2011, în sensul
respingerii ca tardiv formulată, reținându-se că a fost declarată calea de atac
de reformare cu depășirea termenului de o lună de la data pronunțării prevăzut
de dispozițiile art. 324 C. proc. civ., pentru cazul în care hotărârea atacată
este dată de o instanță de recurs.
Împotriva Deciziei
civile nr. 1160 din 31 mai 2011 pronunțate de Tribunalul Dolj în Dosarul nr.
12306/63/2011 a declarat recurs revizuentul T.A.N., recurs care a fost respins
ca inadmisibil de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu
minori și de familie prin Decizia nr. 1500 din 8 noiembrie 2011, instanța
motivându-și în principal soluția pe argumentul că decizia recurată este o
hotărâre irevocabilă, pronunțată în chiar calea extraordinară de atac a
recursului și deci, nesusceptibilă de a mai fi cenzurată în aceeași cale de
atac.
Înalta Curte, în baza
art. 137 C. proc. civ., deliberând cu prioritate asupra excepției
inadmisibilității căii extraordinare de atac, analizând actele și lucrările
dosarului din perspectiva normelor legale incidente prin raportare la excepția
invocată oficiu, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, în considerarea
următoarelor:
Unul dintre
principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității
căilor de atac, și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării
drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale
prevăzute de lege, și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate
legal.
Principiul enunțat
este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din
Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile
de atac, însă numai în condițiile legii.
Astfel, împotriva
hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin
dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
În speța dedusă
judecății, T.A.N., a formulat recurs împotriva unei decizii irevocabile
pronunțate de o instanță de recurs.
Împotriva Deciziei
civile nr. 1160 din 31 mai 2011 pronunțate în Dosarul nr. 12306/63/2011, prin
care Tribunalul Dolj a soluționat revizuirea, T.A.N. a declarat recurs respins
ca inadmisibil de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori
și de familie, prin Decizia nr. 1500 din 8 noiembrie 2011, atacată la rândul ei
de recurentul-revizuent cu recurs în prezenta cauză.
În speță, se constată
că decizia recurată este o hotărâre pronunțată în calea de atac a recursului,
fiind deci irevocabilă, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.,
nesusceptibilă de a fi atacată, la rândul său, cu recurs, nemaiputând fi supusă
unui nou control judiciar specific căii de reformare.
Potrivit art. 328
alin. (1) C. proc. civ., hotărârea pronunțată în revizuire este supusă căilor
de atac prevăzute pentru hotărârea revizuită, în speță, hotărârea a cărei
revizuire s-a solicitat, respectiv Decizia civilă nr. 1270 din 3 mai 2009 a
Tribunalului Dolj, fiind o hotărâre pronunțată în recurs, irevocabilă, nu mai
era susceptibilă de a mai fi cenzurată în calea de atac a recursului.
Această concluzie
decurge și din observarea dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care
enumera categoriile de hotărâri ce pot fi atacate cu recurs, și în cuprinsul
cărora nu sunt incluse și deciziile date în recurs, precum și din principiul
unicității dreptului de a folosi o cale de atac.
În concluzie, față de
considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
raportat la art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca
inadmisibil recursul declarat de revizuentul T.A.N. împotriva Deciziei nr. 1500
din 8 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și
pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca
inadmisibil recursul declarat de recurentul-revizuent T.A.N. împotriva Deciziei
nr. 1500 din 8 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I
civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 30 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AA