ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2647/2011

Ședința publică de la 14 septembrie 2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr. 7552/C/2006, reclamanții O.N.

și O.M. au chemat în judecată pe pârâta SC E.O. SA solicitând instanței să

dispună desființarea postului de transformare amplasat pe proprietatea reclamanților

situată în Craiova. În subsidiar au solicitat obligarea pârâtei la plata unei

chirii lunar de 100 Euro, inclusiv pe ultimii trei ani.

Prin sentința nr. 18324/2007

pronunțată de Judecătoria Craiova a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

promovată de reclamanții O.N. și O.M.

Tribunalul Dolj, prin

decizia 449/2008 a respins apelul apelanților O.N. și O.M. formulat împotriva

sentinței civile nr. 18324/2007 iar Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 313/2009

pronunțată de Tribunalul Dolj.

A fost admis recursul

formulat, modificată în tot decizia recurată, în sensul că a fost admis apelul

formulat de reclamanții O.N. și O.M., a fost anulată sentința nr. 18324/2007

pronunțată de Judecătoria Craiova, cauza fiind trimisă pentru judecata în primă

instanță către Tribunalul Dolj, secția comercială.

În urma casării cu

trimitere, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 4647/63/2009,

iar prin sentința nr. 342/2010 a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată

de reclamanții O.N. și O.M. în contradictoriu cu SC C.D. SA Craiova ținând cont

de faptul că la data de 4 noiembrie 2010 reclamanții au precizat acțiunea în

sensul că înțeleg să se judece cu pârâta SC C.D. SA în loc de SC E.O. SA.

În motivarea

sentinței, instanța a reținut că transformatorul electric figurează în

evidențele pârâtei din anul 1963 iar reclamanții au dobândit dreptul de

proprietate asupra terenului ulterior, respectiv în anul 1966.

Prin edificarea

postului de transformare pârâta a dobândit un drept de servitute legală asupra

terenului, opozabil reclamanților cumpărători ai terenului, iar potrivit art. 41

alin. (4) din Legea 13/2007, terenurile pe care se situează rețelele electrice

sunt și rămân în proprietatea publică a Statului.

Împotriva sentinței

nr. 343 din 3 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Dolj au formulat apel

reclamanții O.N. și O.M.

Prin decizia nr. 241

din 30 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova a fost admis apelul

formulat de reclamanții O.N. și O.M. împotriva sentinței nr. 342/2010 a

Tribunalului Dolj, sentința a fost schimbată în sensul admiterii în parte a

acțiunii, pârâta fiind obligată să-și demoleze construcția PT CZ 21 din

Craiova, și a fost respins capătul de cerere vizând despăgubirile.

În motivarea

deciziei, instanța a reținut că pe parcursul judecății s-a schimbat situația avută

în vedere de către instanța de fond, în sensul că pârâta și-a mutat

echipamentele energetice, iar menținerea unei clădiri nefuncționale pe terenul

proprietatea apelanților reclamanți nu are o justificare legală.

Din moment ce

intimata pârâtă și-a mutat echipamentul electric, apărarea unui interes

general, prevăzut de art. 41 din Legea 13/2007, nu mai subzistă, iar

construcția ce afectează terenul reclamanților nu mai servește scopului

prevăzut de legiuitor.

Apelanții reclamanți

nu pot pretinde despăgubiri, intimata pârâtă beneficiind de o servitute legală,

gratuită în baza dispozițiilor art. 41 alin. (4) din Legea 13/2007.

Împotriva deciziei

241/2010 pronunțată de Curtea de Apel Craiova au formulat recurs reclamanții O.N.

și O.M.

În dezvoltarea

motivelor de recurs întemeiate formal pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C.

proc. civ. recurenta nu arată în ce constă nelegalitatea deciziei din

perspectiva motivelor de recurs evocate enunțând doar actele normative

aplicabile și decizia Curții Constituționale nr. 874/2008 prin raportare la

dreptul de proprietate asupra terenului și dreptul la despăgubiri.

Analizând decizia

recurată în raport motivele de recurs enunțate, se constată că recursul este

nefondat.

Dispozițiile art. 304

pct. 7 C. proc. civ., vizează nemotivarea hotărârii judecătorești atunci când

nu arată motivele pe care se sprijină dar și atunci când hotărârea cuprinde

motive contradictorii ori străine de natura pricinii dar decizia recurată cuprinde

motivele de fapt și drept pe care se sprijină, conform cerințelor art. 261 alin.

(1) pct. 5 C. proc. civ. Instanța de apel a analizat în mod real problemele ce

i-au fost supuse atenției ținând cont și de actele noi depuse în apel, argumentând

care au fost motivele pentru care a apreciat că se impune ridicarea

construcției de pe terenul apelanților în condițiile în care intimata pârâtă

și-a mutat echipamentele electrice.

Punctul de

transformare figurează în evidențele pârâtei din anul 1963, iar reclamanții au

dobândit terenul în anul 1966, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 16 alin.

(5) din Legea 13/2007.

Ca urmare, folosința

terenului de către pârâtă (nu de către reclamantă așa cum greșit a reținut

instanța de apel) datează din anul 1963, înaintea actului de vânzare-cumpărare al

recurenților reclamanți și apariția Legii 13/2007.

Motivul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu-și găsește incidența în cauza de

față, recurenții invocând formal textul de lege fără a arăta în ce constă

nelegalitatea deciziei recurate din perspectiva textului de lege evocat.

Nici motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi reținut întrucât instanța

de apel a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente.

Este de necontestat

că recurenții reclamanți sunt proprietarii terenului conform actului de

vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 636 din 28 ianuarie 1966 dar postul de

transformare PTCZ 21 a fost construit pe terenul în discuție înainte ca

recurenții reclamanți să devină proprietarii terenului și ca urmare

dispozițiile art. 16 alin. (5) din Legea 13/2007 care reglementează acordarea de

despăgubiri nu sunt incidente.

Potrivit art. 41

alin. (4) din Legea 13/2007, terenul pe care se situează rețelele electrice de

distribuție la data intrării în vigoare a legii, sunt și rămân în proprietatea

publică a statului.

Prin edificarea postului

de transformare, intimata pârâtă a dobândit un drept de servitute legală asupra

terenului, aspect reținut corect de ambele instanțe.

Nu trebuie omis nici

faptul că la data dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului, pe

acest teren era amplasat postul de transformare, reclamanții dobândind terenul

afectat de o servitute opozabilă cumpărătorului.

Ca urmare, criticile

recurenților nu au un fundament legal, motiv pentru care în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. , Înalta Curte va respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanții O.N. și O.M. împotriva deciziei nr. 241 din 30

noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanții O.N. și O.M. împotriva deciziei nr. 241 din 30

noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 septembrie 2011.