ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4194/2010

Asupra recursului de față;

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința

comercială nr. 8084 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, în Dosarul nr. 47320/3/2005, a fost admisă acțiunea

formulată de reclamanta R.A.A.P.P.S. reprezentată prin

Sucursala pentru Administrarea și întreținerea Fondului Imobiliar și

s-a

dispus rezilierea contractului de asociere în participațiune din 14

mai 2003, precum și evacuarea pârâtei SC E.

L.

SRL din imobilul situat în București, Str. Ion Câmpineanu

.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanța

a reținut că pârâta

nu și-a îndeplinit în mod legal obligația de

realizare a investițiilor în valoare de 70.000 dolari SUA în primii trei ani,

devenind incidență

cauza de reziliere a

contractului prevăzută de art. 26 din contract, culpa

fiind prezumată în

materie contractuală.

În acest cadru, prima instanță a considerat

esențial pentru lămurirea

litigiului dintre părți că pârâta nu a probat

obținerea certificatului de

urbanism și a

autorizației de construcție pentru executarea lucrărilor de

construcție și

amenajare, chiar și dacă acestea ar fi existat în realitate și au fost dovedite

valoric.

Curtea

de Apel București, secția a VI a comercială, prin decizia nr. 243 de la 19 mai

2010, a admis apelul formulat de pârâta SC E.L. SRL, a schimbat în tot sentința

apelată în sensul

că s-a respins acțiunea

introductivă, reținând, în esență, că pârâta a făcut dovada îndeplinirii

obligației contractuale de realizare a investițiilor, eventuala diferență

dintre suma stabilită de expertul contabil și totalul

sumelor reținute

de experții în instalații și în construcții neavând o

pondere semnificativă pentru a permite discutarea sancțiunii

rezilierii,

nefăcându-se, așadar, dovada îndeplinirii cerințelor pentru

desființarea contractului, conform art. 1020-1021 C. civ.

Împotriva

acestei decizii, reclamanta R.A.

A.P.P.S.

Sucursala

pentru Administrarea și Întreținerea

Fondului

Imobiliar București a declarat recurs, solicitând admiterea recursului,

modificarea în tot a deciziei recurate, respingerea

apelului ca nefondat

și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de

fond ca fiind temeinică și legală. Motivele de nelegalitate invocate

sunt

dispozițiile art. 304 punctele 8 și 9 C. proc. civ.

În argumentarea motivelor de recurs, sub aspectul

art. 304 punct 8

C. proc. civ., reclamanta arată că pârâta nu și-a

respectat obligațiile asumate prin contract de a constitui aportul la asociere

prevăzute de art. 4, art. 19 și art. 28,

nerespectarea acestora ducând la

rezilierea unilaterală a contractului

de asociere de către R.A.A.P.P.S.

Totodată,

se apreciază că instanța de apel a încălcat dispozițiile Legii nr.

50/

1991,

ceea ce atrage incidența în cauză a motivului de nelegalitate

prevăzut

de art. 304 punct 9 C. proc. civ.

Înalta

Curte, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Criticile întemeiate pe dispozițiile art. 304

punct 8 C. proc.

civ. vizează interpretarea dală probelor administrate

în cauză,

chestiune de fapt care nu

justifică invocarea motivului de recurs bazat pe

denaturarea actului

juridic dedus judecății, respectiv a cazului de modificare anterior menționat.

Recursul

reclamantei se referă la pretinse greșeli existente în

legătură cu modul în care s-au analizat probatoriile administrate,

criticile

formulate vizând exclusiv

motive de netemeinicie și nu de nelegalitate,

situație în care Înalta Curte

va respinge ca nefondat acest motiv de recurs.

Motivul

de recurs prevăzut de art. 304 punct 9 C. proc. civ. este, de asemenea,

nefondat, întrucât, potrivit art. 7 alin. (14) din

Legea nr. 50/1991, valabilitatea autorizației de construire se menține

în cazul schimbării investitorului înaintea finalizării lucrărilor, cu condiția

respectării prevederilor acesteia și transcrierii actelor care conferă

dreptul de construire, ceea ce în cauza dedusă judecății s-a întâmplat.

Față

de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte

va respinge recursul declarat de reclamanta R.A.A.P.P.S. Sucursala pentru Administrarea

și Întreținerea Fondului Imobiliar

București împotriva

deciziei nr. 243 de la 19 mai

2010

pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VI-a comercială ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Respinge

recursul declarat de reclamanta R.A.A.P.P.S. sucursala pentru Administrarea și

Întreținerea

Fondului Imobiliar București

împotriva deciziei nr. 243 de la

19

mai

2010

pronunțată de Curtea de

Apel București, secția a VI-a

comercială ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 decembrie

2010.