ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5294/2012

HOTĂRÂRE
12.12.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5294/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 3918 din 1 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC

E.D.L. SRL în contradictoriu cu pârâții R.A.-A.P.P.S. și Statul Român

reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru a se pronunța astfel,

Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

În data de 4

noiembrie 2004, prin adresa înregistrată la R.A.-A.P.P.S. din 4 noiembrie 2004,

SC E.D.L. SRL a adus la cunoștința regiei intenția acesteia de cumpărare a imobilului

situat în sector 1 care face obiectul contractului de asociere din 2003, în temeiul

O.G. nr. 19/2002, aprobată prin Legea nr. 640/2002.

Cu ocazia unei prime întâlniri

ce a avut loc la sediul R.A.-A.P.P.S. având ca obiect negocierea prețului de vânzare

a spațiului comercial în cauză, din partea SC E.D.L. SRL s-a prezentat M.A. asociat

al SC E.B.A.O. SRL, societate care a deținut anterior spațiul supus vânzării, în

baza contractului de locațiune și prestări servicii din 5 martie 1998. Întrucât

aceasta a menționat faptul că, deși nu are împuternicire privind reprezentarea intereselor

SC E.D.L. SRL este asociat unic atât al SC E.B.A.O. SRL cât și a SC E.D.L. SRL.

Având în vedere faptul

că SC E.B.A.O. SRL figura în evidențele contabile ale R.A.-A.P.P.S. S.A.I.F.I. cu

un debit în sumă de 614,221,13 RON, debit pentru recuperarea căruia S.A.I.F.I. a

acționat în judecată această societate, întâlnirea stabilită în vederea negocierii

prețului contractului de vânzare-cumpărare pentru imobilul situat în sectorul 1

nu a fost finalizată.

Pentru aceste motive cât

și în vederea prezentării de către M.A. a actelor doveditoare de la Oficiul Registru

Comerțului din care să rezulte că este asociat unic al SC E.D.L. SRL părțile au

stabilit un alt termen în vederea negocierii prețului de vânzare a spațiului comercial

din sectorul 1.

În data de 13

octombrie 2005 cu ocazia unei noi întâlniri, s-a procedat Ia negocierea directă

a prețului vânzării, stabilit 150.000 euro plus TVA și acceptat de M.I. în calitate

de asociat unic al acestei societăți.

Cu ocazia semnării procesului

verbal de negociere a prețului, s-a stabilit faptul că până la încheierea-contractului

de vânzare-cumpărare între R.A.-A.P.P.S și SC E.D.L. SRL, S.A.L.F.I. să clarifice

problemele legate de modul de îndeplinire și respectarea clauzelor contractului

de asociere în participațiune de către SC E.D.L. SRL.

Întrucât odată cu perfectarea

contractului de vânzare-cumpărare, contractul de asociere în participațiune urma

să înceteze, operațiunea de consemnare într-un proces-verbal a stadiului final al

lucrărilor, prevăzută a se efectua la expirarea duratei de valabilitate a contractului

a fost devansată, sens în care prin adresa din 23 noiembrie 2005 S.A.L.F.I. a înștiințat

SC E.D.L. SRL că, în conformitate cu prevederile art. 22 din contractul de asociere

în participațiune, la data de 28 noiembrie 2005 o comisie din partea S.A.I.F.I.

va proceda la verificarea stării spațiului și a stadiului fizic al lucrărilor.

Drept răspuns la această

solicitare SC E.D.L. SRL a comunicat comisiei de verificare faptul că întrunirea

nu mai are obiect întrucât spațiul ocupat a fost cumpărat de această societate în

data de 11 noiembrie 2005 reprezentanta societății refuzând să pună la dispoziția

comisiei documentele justificative din care să rezulte executarea acestor lucrări.

Având în vedere clauzele

contractuale înscrise în art. 2, art. 4, art. 5, art. 19, și art. 28 din convenția

părților și având în vedere imposibilitatea R.A.-A.P.P.S., S.A.I.F.I. de a

urmări și consemna, modul în care SC E.D.L. SRL și-a îndeplinit obligațiile contractuale

privind aportul la această asociere, până la data când se pune problema încetării

înainte de termen a contractului, S.A.I.F.I. a procedat la acționarea în instanță

a SC E.D.L. SRL, acțiune având ca obiect rezilierea contractului de asociere în

participațiune din 14 mai 2003 și evacuarea acestuia din spațiul pe care îl ocupă

în baza acestui contract

Din probatoriul rezultă

că spațiul din sectorul 1 care face obiectul contractului de asociere din 14

mai 2003 urma a fi vândut SC E.D.L. SRL în temeiul prevederilor O.G nr. 19/2002,

ceea ce impunea pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare și finalizarea

procedurii , la momentul perfectării contractului și, respectiv finalizării procedurii

de vânzare ca, contractul de locațiune, concesiune, locație de gestiune, asociere

in participațiune sau prestări de servicii, după caz, să fie valabil încheiate.

Întrucât ulterior încheierii

procesului verbal de negociere valabilitatea contractului de asociere în participațiune

în baza căruia reclamanta deținea spațiul nu era pe deplin lămurită, procedura de

vânzare-cumpărare a fost întreruptă, nefiind încheiate actele care să ateste, fie

transferul dreptului de proprietate sau cel puțin o promisiune de vânzare.

În conformitate cu prevederile

art. 20 și art. 21 O.G. nr. 19/2002, valabila la data demarării procedurilor de

vânzare, la vânzarea fiecărui imobil R.A.-A.P.P.S. va încheia un proces-verbal cuprinzând

datele cu privire la desfășurarea procedurii de vânzare și la prețul obținut, urmând

ca în termen de 10 zile de la data finalizării procedurii de vânzare contractul

să fie definitivat.

Așa cum rezultă din actul

normativ menționat, precum și din conținutul procesului-verbal de negociere din

13 octombrie 2005, acest act este un act premergător vânzării, având doar o valoare

procedurală. Este ușor de observat că acest document nu este semnat de reprezentantul

legal al Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat",

ci de o comisie internă, nefiind astfel îndeplinite condițiile art. 21 al O.G.

nr. 19/2002, respectiv actul nu poartă semnătura Președintelui Consiliului de Administrație

al R.A.-A.P.P.S. neobligând părțile la încheierea contractului.

De asemenea, se reține

că, nu sunt îndeplinite nici condițiile de formă prevăzute de art. 2 din Legea

nr. 247/2005, pentru a fi constatată intervenită vânzarea având în vedere neautenticitatea

documentului.

Împotriva sentinței

civile nr. 3918 din 1 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta SC

E.D.L. SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în condițiile art. 304

pct. 7, pct. 8, pct. 9 și art.

304

1

C.

proc. civ.

În dezvoltarea criticilor

formulate, recurenta-reclamantă a arătat următoarele:

2.1. În ceea ce privește

motivul prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta susține că hotărârea

instanței de fond cuprinde motivări contradictorii, în raport de actele aflate

la dosar, și nu justifică soluția pronunțată.

2.2. În ceea ce privește

motivul prevăzut în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin raportare la interpretarea

și aplicarea dispozițiilor O.G. nr. 19/2003 și a art. 948 și

art. 969 C. civ., recurenta arată că:

- Societatea a solicitat

cumpărarea spațiului a cărei folosință a fost adusă de R.A.P.P.S. ca aport

în contractual de asociere. Cererea de cumpărare a spațiului a fost formulate

în temeiul O.G. nr. 19/2002.

Deoarece contractual de

asociere în participațiune a fost valabil încheiat, vânzarea spațiului

a fost aprobată în urma solicitării adresată pârâtei în sensul cumpărării spațiului.

În conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 19/2002, a fost încheiat un

proces-verbal de negociere a prețului urmând ca încheierea contractului de

vânzare cumpărare să se efectueze în urma lichidării asocierii în participațiune.

- Susține recurenta

că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că SC E.D.L. SRL avea la

momentul încheierii procesului verbal de negociere din 13 octombrie 2005 situația

juridică clarificată și un contract de asociere în participațiune valabil

încheiat. Mai mult, avea plătite toate obligațiile financiare către R.A.P.P.S.,

condiție prealabilă încheierii procesului verbal de negociere.

În acest sens, se arată

că valabilitatea contractului de asociere între părți la momentul negocierii

vânzării imobilului ca și efectuarea investițiilor în imobilul supus asocierii

în participațiune în cuantumul convenit a fost stabilită în mod definitive

și irevocabil pe cale judecătorească prin decizia civilă nr. 243 din 19

mai 2010 pronunțată în Dosarul nr. 47320/3/2005 de către Curtea de Apel București,

secția a VI-a comercială și confirmată prin decizia nr. 4194 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, contrar susținerilor intimatei.

Mai arată recurenta că

a respectat graficul programului de investiție la care s-a obligat contractual,

pentru perioada iunie 2003-iunie 2006, dovadă fiind comunicările către pârâtă

din 20 aprilie 2004 și din 20 iunie 2005, aflate la dosar.

- Printr-o altă critică

formulate recurenta arată că instanța de fond a reținut o situație

de fapt greșită și fără suport în realitate, în condițiile în care

nu există nici o legătură între fostul deținător al spațiului, respectiv SC

E.B.A.O. SRL și SC E.D.L. SRL, societate care a preluat pe bază de proces-verbal

de predare primire imobilul în litigiu.

Astfel, arată recurenta

că M.A., avea la momentul semnării procesului verbal de negociere și are și

în prezent calitatea de împuternicit/ administrator și asociat al SC

E.D.L. SRL și nu avea și nu are nici o calitate în SC E.B.A.O. SRL, așa

cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

- Mai susține recurenta

că în mod greșit a apreciat instanța de fond că, capacitatea comisiei

de negociere ar fi fost limitată iar aceasta nu poate să angajeze intimate R.A.P.P.S.

sub aspect obligațional.

În acest sens, arată recurenta

că prin decizia nr. 373 din 5 octombrie 2005 a al directorului general și Președinte

al Consiliului de Administrație al R.A.P.P.S., a fost numită o Comisie cu puteri

depline în ceea ce privește vânzarea imobilelor proprietatea statului administrate

de R.A.P.P.S.

Prin hotărârea nr. 9

din 27 septembrie 2005 la pct. 26 Consiliul de Administrație al R.A.P.P.S.

menționează că a fost aprobată nota de fundamentare din 26 septembrie 2005

cu privire la aprobarea modalității de vânzare prin negociere direct și

stabilire a prețului de ofertă de minim 146.800 euro la care se adaugă TVA,

pentru vânzare unei proprietăți imobiliare, proprietate private a statului,

situate în sector 1.

Totodată, se mai susține

că din anexa 6 din H.G. nr. 265/2005 rezultă că Consiliul de Administrație

a împuternicit Comisia de negociere, constituită la nivelul R.A.P.P.S., în baza

deciziei Directorului General nr. 295 din 3 august 2005, să pornească negocierea

de la prețul de 146.800 euro, la care se adaugă TVA, stabilit prin raportul

de evaluare și să stabilească modalitatea de achitare a prețului.

2.3. În ceea ce privește

motivul prevăzut în art. 304 pct. 8 C. proc. civ., prin raportare la procesul verbal

de negociere din data de 13 octombrie 2005, recurenta susține că instanța

de fond:

- nu a ținut cont

de faptul că părțile au încheiat un antecontract intitulat proces-verbal de

negociere în data de 13 octombrie 2005 înregistrat la registratura R.A.P.P.S. prin

care pârâta se obligă să transmită dreptul de proprietate a spațiului în schimbul

unui preț negociat, 150.000 euro plus TVA, cu plata integral, în interiorul

unui termen stabilit, respective 10 zile de la confirmarea efectuării plății

sumei reprezentând prețul vânzării.

Mai arată recurenta că

suma de 647.526,6 RON, echivalentul sumei de 178.500 euro plus TVA a fost virată

de către societate în contul pârâtei imediat după semnarea procesului verbal de

negociere prin OP, vizat de Finansbak(România) SA, în vreme ce procesul verbal de

negociere a fost în 13 octombrie 2005, adică în interiorul termenului stabilit de

comun acord.

Concluzionează recurenta

în sensul că deși a achitat integral prețul convenit, inclusive celelalte

obligații stabilite punctual în procesul verbal de negociere, intimate R.A.P.P.S.

nu și-a îndeplinit obligația de a vinde spațiul, fără nici o motivare.

Întrucât au fost demarate

procedurile de vânzare, urma să înceteze contractual de asociere în participațiune

înainte de termenul stabilit de părți, dar cu obligația de a constitui

aportul la asociere.

- nu a ținut cont

de faptul că respectivul înscris are și valoarea unui proces-verbal de lichidare

a asocierii în participațiune întrucât în cuprinsul acestuia sunt înserate

toate elementele lichidării, respective activul și pasivul asocierii, stabilindu-se

de către părți toate obligațiile reciproce. Astfel, se arată că în respectivul

document sunt stabilite în concret toate obligațiile pe care intimata le solicită,

respectiv obligații curente care au fost achitate în interiorul termenului

stabilit, așa cum rezultă fără tăgadă din dovezile depuse la dosarul cauzei,

astfel, această chestiune este lămurită prin conținutul art. 28 din contractual

de asociere care dispune, potrivit voinței părților contractante.

- nu a observat că părțile,

de comun acord, prin documentul intitulat proces-verbal încheiat la data de 13

octombrie 2005 înregistrat la registratura pârâtei după numai 2 ani și 7 luni

de la încheierea contractului de asociere, au modificat înțelegerea existentă.

Astfel, consideră recurenta

că prin respectivul document negociat și semnat de părți, care are valoarea

unei novații cu schimbare de obiect părțile au renunțat la contractual

de asociere în participațiune care avea o durată de 10 ani calendaristici și

pârâta R.A.P.P.S. s-a obligat să procedeze la încheierea contractului de vânzare-cumpărare

în forma autentică în termen de 10 zile de la plata prețului.

instanței de recurs

Înalta Curte, examinând

sentința atacată, față de criticile ce i-au fost aduse, raportat la actele și lucrările

dosarului dar și la prevederile legale din materia supusă examinării, incluzând

art. 304

1

de natură a antrena modificarea hotărârii pronunțate de instanța de fond, în considerarea

celor în continuare arătate.

Recurenta SC E.D.L.

SRL a învestit instanța de contencios administrativ, cu o acțiune prin care

a solicitat, în principal, în temeiul art. 8 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 554/2004,

pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate intervenită

vânzarea-cumpărarea între R.A.-A.P.P.S., în calitate de vânzător și SC

E.D.L. SRL, în calitate de comparator, având ca obiect imobilul construcție

compus din spații comerciale și administrative, cu suprafață construită

de 176,95 mp și suprafață utilă de 161,95 mp, amplasate la parter și

supantă, împreună cu teren în cotă indiviză cu suprafața de 21,26 mp situat

în București, sector 1, urmând ca hotărârea să țină loc de act de vânzare-cumpărare,

iar în subsidiar obligarea intimatei R.A.-A.P.P.S. să încheie contractul de vânzare-cumpărare

în formă autentică pentru imobilul construcție și teren aferent situat

în sectorul 1.

Imobilul care face obiectul

cererii de chemare în judecată, situat în sectorul 1, se află în proprietatea privată

a statului și în administrarea R.A.-A.P.P.S., fiind prevăzut la anexa nr. 4

a H.G. nr. 60/2005, modificată prin H.G. nr. 265/2005.

Prin contractul de asociere

în participațiune din 14 mai 2003, încheiat pe o perioadă de 10 ani, intimata

R.A.-A.P.P.S. și-a asumat obligația de a aduce ca aport dreptul de folosință

asupra imobilului situat în sectorul 1, iar recurenta SC E.D.L. SRL, la rândul său

s-a obligat contractual să aducă ca aport pe o perioadă de 3 ani (15 mai 2003-14

mai 2006) suma de 70.000 dolari S.U.A., ce reprezintă sursă de finanțare a

lucrărilor de investiții în respectivul imobil.

În urma admiterii cererii

prin care recurenta a solicitat la data de 4 noiembrie 2004 cumpărarea imobilul

din sectorul 1, în temeiul art. 31 din O.G. nr. 19/2002, intimata a demara procedura

de vânzare a respectivului imobil, în condițiile O.G. nr. 19/2002, care presupunea

parcurgerea mai multor etape respectiv, aprobarea listei imobilelor care urmează

a fi vândute, aprobarea metodei de vânzare a imobilului (art. 14), selectarea evaluatorului

imobilului, stabilirea prețului de ofertă, pe baza unui raport de evaluare,

negocierea prețului de vânzare cu solicitantul (art. 15), semnarea contractului

de vânzare-cumpărare (art. 22).

În parcurgerea procedurii

speciale de vânzare reglementată de O.G. nr. 19/2002, Consiliul de Administrație

al R.A.-A.P.P.S., prin hotărârea nr. 9 din 27 septembrie 2005 (art. 26), a aprobat

nota de fundamentare din 26 septembrie 2005 cu privire la aprobarea modalității

de vânzare prin negociere directă și stabilirea prețului de ofertă, pentru

vânzare imobilului situat în sectorul 1, a împuternicit Comisia de negociere constituită

la nivelul R.A.-A.P.P.S. prin decizia directorului general din 3 august 2005, să

pornească negocierea de la prețul de 146.800 euro, la care se adaugă TVA, stabilit

prin raportul de evaluare și să stabilească modalitatea de achitare a prețului.

Ulterior, în urma negocierilor

purtate de Comisia de negociere cu recurenta a fost stabilit atât prețul final

al vânzării cât și modalitatea de plată a acestuia, aspecte consemnate în procesul-verbal

de negociere din 13 octombrie 2005.

Procedura de vânzare-cumpărare

a imobilului din sectorul 1 a fost întreruptă ulterior încheierii procesului verbal

de negociere, întrucât au apărut divergențe în legătură cu executarea obligației

de aport asumată de recurentă prin contractul de asociere în participațiune

din 2003, aspect care a și condus la declanșarea unui litigiu având ca

obiect rezilierea respectivului contract.

Raportat la succesiunea

evenimentelor derulate în parcurgerea procedurii de vânzare a imobilului situate

în sectorul 1, în condițiile O.G. nr. 19/2002, astfel cum sunt acestea menționate,

în expunerea rezumativă de mai sus, Înalta Curte, văzând și hotărârilor judecătorești

pronunțate în materie comercială, în ceea ce privește rezilierea contractului

de asociere în participațiune din 2003, constată că nu sunt fondate criticile

recurentei și ca atare acestea nu pot fi primite.

Cu referire punctuală

la criticile din recurs, Înalta Curte reține următoarele

3.1. Este neîntemeiată

susținerea recurentei vizând caracterul confuz și chiar contradictoriu al considerentelor

cuprinse în sentința atacată.

Înalta Curte constată

că instanța de fond, explicând judicios și detaliat situația de fapt reținută,

în mod corect, în contextul întregului material probator, ținând cont și

de faptul că judecata cauzei a fost suspendată, în temeiul art. 244 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ., s-a rezumat în motivarea soluției adoptate numai la aspectele

de fapt și de drept relevante, de natură a o susține și demonstra.

În atare condiții, în

mod evident nu se poate susține incidența motivului de nelegalitate prevăzut de

art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nici una dintre ipotezele consacrate de acest text,

respectiv nemotivarea hotărârii sau cuprinderea de motive contradictorii sau străine

de natura pricinii, nefiind incidentă.

3.2. Nefondate sunt și

criticile vizând incidența motivului de recurs reglementat de art. 304 pct. 8 C.

proc. civ., câtă vreme instanța de fond nu a schimbat cu nimic nici natura și nici

înțelesul actelor juridice deduse judecății, ceea ce rezultă de altfel și din expunerea

rezumativă a considerentelor, de mai sus.

În acest sens, Înalta

Curte constată că în mod greșit recurenta califică procesul verbal de negociere

din 13 octombrie 2005 ca și antecontract de vânzare-cumpărare, în condițiile

în care prin respectivul înscris s-a stabilit, în urma negocierilor purtate pe baza

ofertei făcute de R.A.-A.P.P.S., doar prețul de vânzare al imobilului și

modalitatea de plată a acestuia, ceea ce a condus doar la asumarea obligației

de a respecta prețul de vânzare negociat și nicidecum la realizarea unui

acord de voință în cadrul căruia intimata să-și fi asumat obligația

de a transmite recurentei dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu care

presupunea verificarea îndeplinirii și a altor condiții prevăzute de O.G.

nr. 19/2002, inclusiv cea referitoare la valabilitatea unuia dintre contractele

prevăzute la art. 31 din O.G. nr. 19/2002, așa încât vor fi înlăturate criticile

formulate de recurentă pe acest aspect.

Cum în mod corect a apreciat

și judecătorul fondului, în interpretarea art. 21 din O.G. nr. 19/2002, angajarea

intimatei R.A.-A.P.P.S., în sensul vânzării imobilului în litigiu, nu putea fi făcută

decât prin președintele Consiliului de Administrației al respectivei regii.

De asemenea este lipsită

de temei susținerea recurentei în sensul că procesul-verbal de negociere din

13 octombrie 2005, are semnificația unui proces-verbal de lichidare, în condițiile

în care un astfel de act ar fi trebuit să aibă la bază acordul de voință al

părților contractante în sensul încetării sau rezilierii contractului de asociere

în participațiune din 14 mai 2003 (art. 27-28). A aprecia în sensul solicitat

de recurentă ar conduce la înfrângerea principiului libertății de voință

a părților semnatare a respectivului contract de asociere în participațiune,

ceea ce nu poate fi permis.

În fine, în condițiile

în care novația este o convenție iar potrivit art. 1330 C. civ. voința

de a nova (animus novandi) nu se prezumă ci trebuie să rezulte expres din voința

părților, Înalta Curte, văzând conținutul procesului-verbal de negociere

din 2005, nu poate primi teza recurentei referitoare la transformarea prin novație

a contractului de asociere în participațiune din 2003 în contract de vânzare

cumpărare.

3.3. Nici cu privire la

criticile recurentei circumscrise motivului de nelegalitate prevăzute de art. 304

pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că nu au fost prezentate argumente

de natură a demonstra că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu greșita

aplicare a legii.

În mod corect a apreciat

instanța de fond că procedura de vânzare cumpărare a imobilului din sectorul

1, în temeiul O.G. nr. 19/2002, nu a fost finalizată, datorită unor divergențe

referitoare la executarea obligației de aport asumată de recurentă prin contractual

de asociere în participațiune nr. din 2003 (art. 4).

Faptul că prin decizia

comercială din 19 mai 2010 a Curții de Apel București, irevocabilă prin

decizia nr. 4194 din 2 decembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

comercială, a fost respinsă acțiunea prin care intimata a solicitat rezilierea

contractului de asociere în participațiune din 14 mai 2003, (în temeiul

art. 26) și evacuarea pârâtei din imobilul din sectorul 1, nu poate conduce

la împărtășirea tezei recurentei în sensul că la momentul încheierii procesului-verbal

de negociere din 13 octombrie 2005 nu existau divergențe în legătură cu executarea

obligațiilor asumate prin contractul de asociere în participațiune din

2003, cu atât mai mult cu cât din conținutul respectivului înscris rezultă

că recurenta s-a obligat ca în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului

verbal de negociere să își îndeplinească toate obligațiile derivate din

contractul de asociere în participațiune și din contractul de prestări

servicii.

Tocmai datorită faptului

că pe parcursul derulării procedurilor impuse de O.G. nr. 19/2002, pentru vânzarea

imobilului din sectorul 1, au apărut divergențe de natură a afecta existența

valabilă a contractului de asociere în participațiune din 2003, și implicit

îndeplinirea unei condiții impuse de art. 31 din O.G. nr. 19/2002, și

ca o consecință firească a stopării procedurii de vânzare, intimata a și

restituit recurentei prin OP din 12 ianuarie 2006, suma de achitată cu titlu de

preț al vânzării, în baza procesului-verbal de negociere din 13 octombrie 2005.

Cum dispozițiile

O.G. nr. 19/2002, prevăd posibilitatea și nu obligația părților implicate

de a aproba sau nu vânzarea unui imobil, Înalta Curte constată că a decide în sensul

solicitat de recurentă ar însemna o încălcare a libertății de voință a

părților și implicit la nesocotirea proceduri speciale de vânzare reglementată

de O.G. nr. 19/2002, în condițiile în care procedura de vânzare a imobilului

din sectorul 1, nu a fost finalizată fiind întreruptă la etapa stabilirii prețului

de vânzare prin negocierea purtată la data de 13 octombrie 2005 cu reprezentantul

recurentei.

Totodată, Înalta Curte

văzând hotărârea din 27 septembrie 2005 a Consiliului de Administrație a R.A.-A.P.P.S.

prin care a fost aprobată nota de fundamentare din 26 septembrie 2005 constată,

în acord cu instanța de fond că, Comisia de negociere desemnată prin decizie

a directorului general al R.A.-A.P.P.S., avea competențe referitoare doar la

organizarea și desfășurarea operațiunilor de vânzare prin negociere

directă a imobilului, ca etape premergătoare realizării acordului de voință

cu privire la vânzarea cumpărarea imobilului din sectorul 1.

În fine și aspectele

referitoare la identitatea asociaților societății recurente, cu referire

directă la calitatea doamnei M.A., sau cele referitoare la legătura existentă între

recurentă și SC E.B.A.O. SRL, nu au relevanță în această etapă în condițiile

în care privesc aspecte derulate anterior momentului încheierii procesului-verbal

de negociere din 2005.

Prin urmare, nici acest

motiv de recurs nu este fondat.

În consecință, Înalta

Curte constată că, în cauză nu se justifică, prin prisma dispozițiilor

art. 18 alin. (4) lit. (d), din Legea nr. 554/2004, suplinirea acordul de voință

al transmițătorului dreptului de proprietate la încheierea contractului de

vânzare cumpărare a imobilului situat în București, sector 1, și, implicit

înfrângerea principiul libertății de voință la încheierea respectivului

contract.

Toate considerentele expuse,

converg către concluzia că soluția pronunțată de instanța de fond este temeinică

și legală, motiv pentru care recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat,

potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge recursul declarat

de SC E.D.L. SRL, împotriva sentinței civile nr. 3918 din 1 iunie 2011 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 decembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-12-02
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4194/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 8084 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în Dosarul nr. 47320/3/2005, a
ÎCCJ 2011-02-16
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 689/2011
). Prin decizia nr. 214 din 30 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins ca nefondate apelurile declarate de reclamanții I.C.V. și I.V.V. și de pârâta SC E.P.S. R.V. SRL. În considerentele deciziei, în ceea c
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5222/2013
nta inițială J.I. a vândut drepturile litigioase ce fac obiectul Dosarului nr. 6622/301/2008 al Judecătoriei sectorului 3 către SC E.F. SRL. Prin contractul de dare în plată autentificat din 27 august 2008 de B.N.P. R.H., creditoarea SC E.T
ÎCCJ 2013-09-26
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2863/2013
14 din Legea nr. 346/2004. Prin Sentința civilă nr. 21124 din 11 noiembrie 2011, Tribunalul București a respins ca neîntemeiată cererea. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut neîntrunirea uneia dintre condițiile cerute de lege, și anum
ÎCCJ 2010-11-09
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4863/2010
formează obiectul Dosarului nr. 670/3/2008 al Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, având ca obiect obligarea reclamantei RA A.P.P.S. SA să încheie contract de vânzare - cumpărare cu pârâta SC A.P. SA Buc
Sursă