ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5842/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Acțiunea formulată la data de 28 martie

2013, reclamanta SC M.C. SRL Galați a chemat în judecată Direcția Generală a

Finanțelor Publice Galați, solicitând anularea Deciziei de impunere nr. F-GL

817/2012, a Raportului de inspecție fiscală nr. F-GL 703 din 29 noiembrie 2012

și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 50 din 1 februarie 2013.

În motivarea cererii,

reclamanta a învederat că prin actele administrative sus-menționate s-au

stabilit în mod nejustificat în sarcina societății obligații fiscale în valoare

totală de 1.198.939 RON, din care 287.142 RON impozit pe profit, 567.990 RON

TVA, iar diferența majorări și penalități de întârziere pentru cele două

categorii de obligații.

Prin Încheierea din

20 martie 2013, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea dosarului la

Tribunalul Galați, secția contencios administrativ și fiscal, instanță devenită

competentă potrivit dispozițiilor Legii nr. 134/2010.

Pentru a pronunța

această hotărâre Curtea a reținut că valoarea debitului contestat este

inferioară pragului de 1.000.000 RON stabilit de art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004 cu referire la art. 98 alin. (2) C. proc. civ.

La rândul său, prin Sentința

civilă nr. 1854 din 4 iunie 2013, Tribunalul Galați, secția contencios

administrativ și fiscal a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei

în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

La pronunțarea hotărârii,

tribunalul a reținut că, pe de o parte, penalitățile, dobânzile și majorările

de întârziere nu reprezintă capete accesorii ale acțiunii principale, iar, pe

de altă parte, legea specială,respectiv Legea nr. 554/2004, include și

accesoriile în cuantumul sumei ce atrage competența materială a instanțelor de

contencios administrativ.

Examinând conflictul

negativ de competență ivit între cele două instanțe, Înalta Curte va stabili că

Tribunalului Galați îi aparține competența soluționării prezentului litigiu.

Astfel, prin art. 54

din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă s-au adus modificări prevederilor art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004, textul având în prezent următorul cuprins:

„Litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 RON se

soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 RON se soluționează în

fond de secțiile de contencios administrativ și fiscale ale curților de apel,

dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.”

Potrivit Legii nr.

554/2004 și practicii judiciare constante, în materia contenciosului fiscal,

pentru stabilirea competenței materiale a proceselor referitoare la acte care

privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale

acestora, determinantă este suma în litigiu și nu calitatea de organ local sau

central a emitentului actului administrativ fiscal.

Noul C. proc. civ.

prevede în art. 98 din secțiunea a 2-a privind „Determinarea competenței după

valoarea obiectului cererii introductive de instanță”, regula generală a

stabilirii competenței după valoarea obiectului cererii arătată în capătul

principal de cerere, neluându-se în calcul accesoriile pretenției principale,

precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea,

indiferent de data scadenței.

În art. 99 C. proc.

civ., se prevede că, în situația când reclamantul a sesizat instanțe cu mai

multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite,

competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori

obiectul fiecărei pretenții în parte.

Așadar, legiuitorul a

stabilit în mod neechivoc că valoarea obiectului cererilor accesorii - cum sunt

majorările și penalitățile de întârziere, ca în speță - nu influențează

stabilirea competenței materiale în soluționarea cauzei.

În prezentul litigiu,

valoarea obligațiilor principale contestate, reprezentate de impozitul pe

profit și taxa pe valoarea adăugată stabilite de organele fiscale - se situează

sub pragul de 1.000.000 RON, astfel încât devin incidente dispozițiile art. 10

alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, care prevăd competența materială a

tribunalelor administrativ fiscale.

În raport de cele

expuse mai sus, Curtea va dispune în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

stabilirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați,

secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC M.C. SRL Galați, în

contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați în

favoarea Tribunalului Galați, secția Contencios Administrativ și Fiscal.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 19 iunie 2013.

Procesat de GGC - LM