ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4203/2013

Prin cererea înregistrată la data de 08 aprilie 2009 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, reclamantul V.I. în contradictoriu cu pârâții I.M., G.L., G.D., G.M. și T.E.C. a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la patrimoniul autorilor săi V.G.I. și V.E. La termenul de judecată din data de 22 iunie 2011, Judecătoria Râmnicu Vâlcea în temeiul dispozițiilor art. 155 1 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecarea cauzei. Cauza a fost repusă pe rol la data de 11 octombrie 2012. Prin sentința civilă nr. 11323 din 21 octombrie 2012 Judecătoria Râmnicu Vâlcea a constatat perimată acțiunea formulată de reclamantul V.I. prin care a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire la patrimoniul autorilor săi V.G.I.

și V.E. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că de la data suspendării în temeiul dispozițiilor art. 155 1 C. proc. civ. a judecării cauzei, 22 iunie 2011, și până la data repunerii din oficiu a cauzei pe rol, la 11 octombrie 2012, a trecut mai mult de un an, perioadă de timp în care dosarul a rămas în nelucrare din culpa părților. Față de cele mai sus reținute, instanța a constatat incidente în cauză prevederile art. 248 C. proc. civ. potrivit cu care orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept chiar și împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare timp de un an de zile, iar potrivit art. 252 din același cod, perimarea se constată din oficiu. Împotriva sentinței civile mai sus menționate a declarat recurs reclamantul V.I.

Înalta Curte, cu privire la excepția necompetenței materiale invocate din oficiu în prezenta cauză constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) pct. 3, Tribunalul judecă „ca instanță de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului”. În speță, împotriva sentinței civile nr. 11323 din 21 octombrie 2012 pronunțate de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, reclamantul a declarat recurs pe care l-a înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție. În consecință, instanța va admite excepția necompetenței materiale și în aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (3), va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Declina competența de soluționare a recursului declarat de reclamantul V.I. împotriva sentinței civile nr. 11323 din 21 noiembrie 2012 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea în favoarea Tribunalului Vâlcea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 octombrie 2013.