ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3592/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3592/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
Prin
decizia nr. 1569 din 17 noiembrie 2009, Curtea de Apel Oradea, secția civilă
mixtă, a admis excepția de necompetență materială a Curții de apel în
soluționarea cauzei care a fost declinată în favoarea Tribunalului Satu Mare.
S-a reținut, în esență, că în conformitate
cu dispozițiile art. 319 alin. (1) C. proc. civ., contestația în anulare se introduce
la instanța a cărei hotărâre se atacă, hotărâre ce, în speță, a fost pronunțată
de Tribunalul Satu Mare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs
contestatoarea C.I., criticând-o pentru nelegalitate, sens în care, invocând dispozițiile
art. 299 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului și respingerea pretențiilor
intimatei K.B.M.
Referitor la calea de atac dedusă judecății
și cu privire la care, din oficiu, a fost invocată formularea sa peste termenul
prevăzut de lege, constată următoarele:
Potrivit art. 158 alin. (3) C. proc.
civ. „dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita
recurs în termen de 5 zile de la pronunțare".
Iar potrivit art. 103 alin. (1) C.
proc. civ. „neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act
de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune
altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai
presus de voința sa".
Prin urmare, neexercitarea unei căi de
atac, în speță a recursului, în termenul defipt de lege, termen legal imperativ,
atrage sancțiunea decăderii, sancțiune ce determină stingerea dreptului procedural
ce nu a fost exercitat în termen.
Întrucât, în speță, hotărârea supusă prezentei
căi de atac ce curge de la pronunțarea potrivit termenilor textului, a fost dată
la 17 noiembrie 2009 iar recursul a fost declarat la data de 22 decembrie 2009,
cu mult peste termenul legal menționat și cum în cauză excepțiile de la sancțiunea
menționată („când legea dispune altfel" și când „partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei") nu există ori nu
a fost indicată, urmează ca recursul dedus judecății să fie respins ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat
de contestatoarea C.I. împotriva deciziei nr. 1569 din 17 noiembrie 2009 a Curții
de Apel Oradea, secția civilă mixtă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 9 iunie 2010.