ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de revizuire de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 32 din 17 ianuarie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului H.A. împotriva Rezoluției nr. 223/P/2011 din 18 iulie 2011, adoptată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei sentințe, petentul H.A. a formulat cerere de revizuire la data de 23 mai 2012. Prin referatul nr. 5445/2262/l 11-6/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au formulat concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de petentul H.A.

Examinând cererea de revizuire, în conformitate cu dispozițiile art. 403 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă. Potrivit dispozițiilor art. 393 hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă, din conținutul acestui text legal rezultând că sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmărește înlăturarea erorilor de fapt, pe care le conțin hotărârile judecătorești. Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, poate fi formulată numai în condițiile și în cazurile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc.

pen., singurele în măsură să conducă la o reexaminare a cauzei penale. Pe de altă parte, cât timp prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a revizuirii și împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea plângerilor formulate în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât, în situația contrară s-ar contraveni dispozițiilor procesuale menționate și principiului instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile (...) pot exercita căile de atac, în condițiile legii". În cauză, petentul H.A. a formulat cererea solicitând revizuirea Sentinței nr. 32 din 17 ianuarie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 7304/1/2011, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului H.A.

împotriva Rezoluției nr. 223/P/2011 din 18 iulie 2011, adoptată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, plângere formulată în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că hotărârea vizată prin cererea de revizuire formulată de revizuent nu îndeplinește condițiile art. 393 C. proc. pen., deoarece nu conține o rezolvare a fondului cauzei, în sensul dispozițiilor art. 345 alin. (1) C. proc. pen., care stipulează că "Instanța hotărăște prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunțând, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal". Mai mult decât atât, susținerile revizuentei nu se pot încadra în vreunul din cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 394 C. proc.

pen. Totodată, Înalta Curte constată că, toate motivele indicate în susținerea cererii au fost invocate pur formal, fără a fi dovedite, neconducând la concluzia temeiniciei cererii, avându-se în vedere și condițiile în care instanța trebuie să analizeze cererea de revizuire, conformându-se limitelor stabilite de art. 393 și art. 394 C. proc. pen. Mai mult decât atât, prin Decizia nr. XVII din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis recursul în interesul legii și s-a decis că "cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen. este inadmisibilă". În consecință, în temeiul art. 403 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul H.A. împotriva Sentinței nr. 32 din 17 ianuarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 7304/1/2011. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul H.A. împotriva Sentinței nr. 32 din 17 ianuarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 7304/1/2011. Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 31 ianuarie 2013. Procesat de GGC - GV