ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4638/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția civilă, la data de 20 februarie 2012, reclamanta N.A. a solicitat obligarea pârâților Spitalul Județean "S.I.N." Suceava și G.V. la plata sumei de 500.000 euro (echivalentul în RON), reprezentând despăgubiri civile și morale pentru prejudiciul cauzat prin infectarea cu virusul hepatic C, datorat culpei medicale. În motivare, reclamanta a arătat că, la data de 12 ianuarie 2011 a fost internată în secția chirurgie generală din cadrul Spitalului Județean "S.I.N." Suceava, diagnosticată cu "hernie ireductibilă", intervenindu-se chirurgical și efectuându-se anexectomie stânga. A fost externată, conform biletului de ieșire din spital la data de 17 ianuarie 2011, cu obligația de a reveni la control.

După externare, la aproximativ 4 săptămâni, s-a prezentat la medicul de familie, acuzând vărsături, stări de greață, urină portocalie, stare pregnantă de oboseală și stare icterică (ochi și față) și a fost internată de urgență, cu diagnosticul de hepatită. Urmare a investigațiilor efectuate timp de 19 zile în cadrul Spitalului Județean Suceava - Secția boli infecțioase, s-a concluzionat că a fost infectată cu hepatita virus C și că infectarea s-a produs în perioada 12 ianuarie 2011 - 17 ianuarie 2011, în timpul în care a fost operată de hernie inghinală în secția chirurgie a aceluiași spital. Precizează că, în aceeași perioadă în care a fost internată și operată de hernie inghinală, o altă persoană - B.E.

din com. Straja, județ Suceava a fost internată și operată la aceeași secție, fiind infectată cu hepatita virus C. Față de gravitatea bolii pe care a contactat-o în spital, din cauza neglijenței, prin încălcarea de către medici a unor îndatoriri de serviciu (de sterilizare a blocului operator, a instrumentarului folosit în timpul operației) i s-a cauzat o vătămare permanentă a sănătății, care o face inaptă pentru desfășurarea oricărei activități. Tribunalul a stabilit în sarcina reclamantei o taxă judiciară de timbru în sumă de 12.805,5 RON. Prin Încheierea nr. 146 din 30 aprilie 2012, s-a admis în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă, sens în care s-a încuviințat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii la plata taxei de timbru pentru suma de 7.000 RON, petenta urmând să achite diferența de 5.805,5 RON din suma de 12.805,5 RON.

Împotriva acestei încheieri reclamanta a formulat cerere de reexaminare, prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru. Prin Încheierea nr. 1275 din 22 mai 2012, s-a respins cererea de reexaminare, reținându-se că reclamanta se încadrează în dispozițiile art. 8 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 7 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, întrucât veniturile pe membru de familie exced limitei de 500 RON prevăzută de art. 8 alin. (1) din acest act normativ. Prin cererea înregistrată la 27 iunie 2012, reclamanta a formulat o nouă cerere de reexaminare a taxei de timbru, susținând că, față de dispozițiile Legii nr. 146/1997, acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Prin Încheierea nr. 237 din 17 iulie 2012, s-a respins cererea de reexaminare, reținându-se că acțiunea reclamantei nu se încadrează în ipotezele prevăzute de Legea nr. 146/1997 pentru acțiunile scutite de plata taxei judiciare de timbru. La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2012, reprezentanta pârâtului Spitalul Județean "S.I.N." Suceava a invocat excepția insuficientei timbrări. Prin Sentința civilă nr. 2254 din 23 octombrie 2012, Tribunalul Suceava, secția civilă, a anulat acțiunea, ca insuficient timbrată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele considerente: Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de această lege, iar reclamantei îi revine obligația de a plăti taxele judiciare de timbru anticipat, după cum rezultă din dispozițiile art. 20 alin. (1) din același act normativ. Potrivit art. 35 din Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justiției privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se datorează și se achită anticipat, instanțele judecătorești putând amâna executarea acestei obligații până cel mai târziu la primul termen de judecată, în mod cu totul excepțional și motivat.

După cum rezultă din prevederile art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, se instituie timbrul judiciar, care, în condițiile acestei ordonanțe, se aplică acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, precum și actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici. După cum rezultă din prevederile art. 9 alin. (1) din același act normativ, cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. După cum rezultă din prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța a pus în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.

Neîndeplinirea obligației de plată până la momentul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii. În speță, față de obiectul cererii de chemare în judecată, acțiunea nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, neîncadrându-se în dispozițiile art. 15 - 17 din Legea nr. 146/1997, așa cum s-a reținut și prin încheierea din 17 iulie 2012 a Tribunalului Suceava, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei de timbru. Prin încheierea de ședință din data de 25 septembrie 2012, i s-a pus în vedere reclamantei obligația de a achita taxa judiciară în sumă de 5.805,5 RON, sub sancțiunea anulării cererii, dar aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit.

Prin urmare, excepția de netimbrare a acțiunii, invocată de pârâtul Spitalul Județean "S.I.N." Suceava, excepție de procedură, absolută și peremptorie este întemeiată, motiv pentru care tribunalul a anulat acțiunea ca insuficient netimbrată, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997. Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta N.A. Prin Decizia nr. 1 din 9 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a admis apelul declarat de reclamanta N.A., a anulat Sentința civilă nr. 2254 din 23 octombrie 2012 a Tribunalului Suceava și a trimis cauza aceleiași instanțe în vederea rejudecării.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele considerente: În acțiunea inițială reclamanta a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 500.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile și morale pentru prejudiciul cauzat prin infectarea cu virusul hepatic C, datorită culpei medicale . La termenul din 22 mai 2012, reclamanta a precizat în scris că solicită obligarea pârâților la plata sumei de 500.000 euro, cu titlu de daune morale sau echivalentul în RON la data pronunțării. În conformitate cu prevederile art. 15 lit. f 1 ) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, sunt scutite de taxe de timbru acțiunile și cererile, inclusiv pentru exercitarea căilor de atac referitoare la stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice.

În speță, astfel cum și-a precizat reclamanta acțiunea, este vorba despre o asemenea cerere de stabilire și acordare de daune morale, acțiune scutită de taxă judiciară de timbru, astfel că dispoziția primei instanțe de a anula ca netimbrată cererea apare ca nelegală și netemeinică. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Spitalul Județean de Urgență "S.I.N." Suceava, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a formulat următoarele critici: Instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile art. 15 lit. f 1 ) din Legea nr. 146/1997, întrucât reclamanta nu susține că i-au fost încălcate onoarea, reputația sau demnitatea, astfel cum prevăd aceste dispoziții, ci că a fost infestată cu virusul C în timp ce a suferit o intervenție chirurgicală.

Ca atare, recurentul susține că devin incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât decizia curții de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii și solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu consecința menținerii sentinței primei instanțe. Analizând recursul formulat, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente: Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Cuantumul taxelor de timbru este stabilit de aceeași lege care, în art. 2, prevede că acțiunile și cererile evaluabile în bani se taxează în raport cu valoarea pretinsă de titularul cererii. În cauza dedusă judecății, reclamanta a învestit instanța cu o acțiune prin care a solicitat, astfel cum a precizat la 22 mai 2012, obligarea pârâților la plata sumei de 500.000 euro sau echivalentul în RON la data pronunțării, cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin infestarea cu virusul hepatic C, datorată culpei medicale.

Art. 15 din Legea nr. 146/1997 prevede cazurile în care acțiunile și cererile sunt scutite de taxe judiciare de timbru, iar la lit. f 1 ) - reținut de instanța de apel în motivarea soluției sale - se prevede că sunt scutite de taxe de timbru acțiunile referitoare la "stabilirea și acordarea de despăgubiri persoanei fizice pentru daunele morale aduse onoarei, demnității, reputației, vieții intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine." Aceste dispoziții nu se aplică acțiunii formulate de reclamantă, al cărei obiect îl constituie acordarea de daune morale pentru prejudiciul cauzat prin infectarea cu virusul hepatic C, datorată culpei medicale, deoarece vizează o altă ipoteză și anume acțiunile și cererile având ca obiect stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru "daune morale aduse onoarei, demnității, reputației, vieții intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine." Așa fiind, se constată că acțiunea din prezenta cauză nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. 15 lit. f 1 ) din Legea nr. 146/1997 - reținută de instanța de apel în motivarea soluției sale și nici în celelalte ipoteze prevăzute de art. 15 - 17 din același act normativ pentru acțiunile scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul, va modifica decizia recurată, în sensul că va respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței civile nr. 2254 din 23 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Spitalul Județean "S.I.N." Suceava împotriva Deciziei nr. 1 din 09 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă. Modifică decizia recurată, în sensul că respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva Sentinței civile nr. 2254 din 23 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2013. Procesat de GGC - AS