ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cererii de strămutare de față; în
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei
instanțe la data de 12 august 2012, petenții P.G.D., T.F. și C.C. au solicitat
strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 525/104/2012 al
Curții de Apel Craiova, apreciind că există motive de bănuială legitimă și că
obiectivitatea și imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită din cauza
împrejurărilor, calității părților și dușmăniilor locale.
În argumentare, petenții au evidențiat
că judecătorul care a soluționat fondul cauzei a respins cererea de schimbare a
încadrării juridice formulată de inculpați, din tentativă de omor în vătămare
corporală, motivând că victima a decedat. De asemenea, judecătorul fondului ar
fi avut un comportament necorespunzător față de inculpați, respectiv de a-i
îndepărta din sala de judecată, motiv pentru care aceștia apreciază că
judecătorul fondului ar putea influența în mod negativ și instanța care
soluționează apelurile declarate în cauză.
Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost
solicitate informații de la Ministerul Justiției - Direcția Elaborare Acte
Normative, Studii și Documentare.
Din informarea transmisă de Ministerul
Justiției - Direcția Elaborare Acte Normative de Stadii, Dosarul nr. 525/104/2012
al Curții de Apel Craiova în care se judecă apelurile declarate de inculpați și
de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva sentinței penale nr. 12 din
26 iunie 2012 a Tribunalului Olt.
Referitor la motivele invocate de
petenți s-a reținut că, potrivit actelor dosarului, judecătorul fondului a
dispus condamnarea inculpaților pentru tentativă la infracțiunea de omor
calificat, respingând cererea formulată de aceștia prin care solicitau
schimbarea încadrării juridice în vătămare corporală gravă, nu pentru
argumentele prezentate de petenți - respectiv faptul că partea vătămată ar fi
decedat, ci ținând seama de poziția subiectivă a inculpaților față de faptă și
de urmările acesteia, apreciată de instanță ca fiind intenția directă prin
raportare la numărul mare de lovituri aplicate și intensitatea ridicată a
acestora, ele fiind apte să producă nu doar traumatisme ce includ facturi
costale, ci și să pună în primejdie viața victimei.
În raport de aspectele constatate, în
concluziile informării s-a opinat că la Curtea de Apel Craiova sunt asigurate
condițiile necesare pentru o normală și corectă soluționare a apelurilor
declarate de inculpați și de parchet, neexistând motive de strămutare a cauzei
la o altă instanță egală în grad.
Cererea de strămutare urmează a fi
respinsă ca nefondată.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.
pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o
instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care
imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor
cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de
tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la
gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari
sau grefierii instanței.
În cauză, niciuna dintre cerințele
art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite, aspectele invocate de petenți
necircumscriindu-se situațiilor care, potrivit textului de lege invocat,
justifică strămutarea cauzei.
În acest sens, se constată că
bănuielile petenților în sensul că imparțialitatea și obiectivitatea
magistraților Curții de Apel Craiova ar putea fi afectate printr-o influență
exercitată de judecătorul fondului care a dat o soluție nemulțumitoare ( în
opinia petenților) acțiunii penale, respectiv a avut un comportament pretins
neadecvat, care însă nu a fost dovedit, nu sunt susținute de probe, neputând
constitui motive de suspiciune cu privire la posibila nepărtinire a instanței
învestită soluționarea apelurilor declarate de inculpați și de parchet.
În cazul unei cereri de strămutare,
imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva
convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva
celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare
trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele
împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea
judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în
privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol
decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în
raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În cazul de față, Înalta Curte, în
raport de prevederile art.55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse,
apreciază că temerile petenților nu sunt justificate, membrii instanței fiind magistrați
de profesie, prezumați a fi lipsiți de orice prejudecată sau de parțialitate.
Ca atare, neexistând motive temeinice
care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.
proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca. nefondată, cererea
formulată de petenții P.G.D., T.F. și C.C. pentru strămutarea judecării cauzei
ce formează obiectul Dosarului nr. 525/104/2012 al Curții de Apel Craiova.
Obligă petenții la plata sumei de câte
200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei,
reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09
octombrie 2012.