ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2069/2014

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2069/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Neamț sub nr. 1320/103/2012, reclamanții L.L., L.A., L.D., L.D.M.,

L.Z. și M.F. au chemat în judecată pârâții SC C. SA, Registrul informatizat

Moldova și Asociația C., solicitând obligarea primelor două pârâte la înscrierea

reclamanților în registrul acționarilor SC C. SA cu acțiunile corespunzătoare.

În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 31/1990, O.U.G. nr. 88/1997 și

art. 1270 C. civ.

Prin sentința civilă

nr. 11/COM din 31 ianuarie 2013, Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamanților ca nefondată, în

considerarea următoarelor aspecte:

Asociația C. PAS a

luat ființă la data de 07 octombrie 1998, în scopul cumpărării de acțiuni de la

fostul FPS; asociația a fost constituită în baza Legii nr. 21/1924 și a O.U.G. nr.

88/1997, fiind compusă inițial din 22 de membrii.

Prin contractul din

anul 1998, asociația a cumpărat un număr de 20.967 acțiuni, în valoare de 629.010.000

ROL, fiind achitat un avans și diferența urmând a fi achitată în rate semestriale

pe 5 ani. Membrii asociației au făcut plăți lunare variabile, banii fiind depuși

la Banca C. Neamț. Prin contractul din 13 noiembrie 1998, s-a instituit gaj asupra

celor 20.967 acțiuni, cu valoarea nominală de 25000 RON/acțiune. La data de 07

februarie 2010 asociația cumpără de la SIF Moldova un număr de 134 558 acțiuni -

prețul fiind achitat în 2 rate - la data de 09 februarie 2011 (100.000 RON) și respectiv

la data de 16 septembrie 2011 (204.889 RON).

Tribunalul a reținut că

în cadrul asociației există neclarități cu privire la situația unor membri, respectiv

a acțiunilor ce li se cuvin. Astfel, S.L. a decedat, fiind invocată de reclamanți

cumpărarea de la „moștenitorii” acesteia a unui număr de 2009 acțiuni–nu s-a prezentat

un certificat de moștenitor, testament, o hotărâre a adunării generale/hotărâre

a consiliului de administrație cu privire la situația acțiunilor decedatei [în contextul

art. 7.5 lit. d) din statut ce prevede printre atribuțiile consiliului de administrație

organizarea și supravegherea v/cumpărărilor de acțiuni între membrii asociației].

Se mai reține că prețul

ultimelor acțiuni achiziționate s-a achitat prin contribuția reclamantei L.L. -

persoană ce nu era membru al asociației la acea dată, raportul juridic dintre aceasta

și asociație făcând în prezent obiectul unor litigii; astfel, se reține că aceasta

a virat, la data de 13 septembrie 2011, în contul asociației, suma de 165.400 RON

„în vederea cumpărării de acțiuni conform contractului din anul 2011”; consiliul

de administrație, la data de 25 octombrie 2011, aprobă cumpărarea de către aceasta

a unui număr de 11.137 acțiuni, în valoare de 25.604 RON, diferența a 139.796 RON

datorată de asociație, urmând a fi restituită în 2 rate, scadente în 2013. L.L.

introduce la judecătorie, concomitent, două acțiuni aparent contradictorii, prin

care solicită obligarea asociației să îi distribuie 50.000 acțiuni în contul sumei

de 165.000 RON – Dosar nr. 9371/279/2011, respectiv obligarea asociației să îi plătească

suma de 139.796 RON – Dosar nr. 9370/279/2011, aflat în recurs la Curtea de Apel

Bacău. Aceeași L.L., cu scopul majorării numărului de acțiuni a altor membrii ai

asociației - respectiv reclamanții L.D., A. și D.M. le cesionează parțial dreptul

său de creanță, cesiune notificată în februarie 2012, ulterior ultimului raport

al consiliului de administrație din 06 decembrie 2011, raport ce vizează și structura

acționariatului în luna noiembrie 2011. Tranzacțiile intervenite după această dată,

cu consecințe dorite asupra drepturilor acționarilor nu apar a fi făcut obiectul

analizei consiliului de administrație, respectiv a unei cereri pentru convocarea

adunării generale. Tribunalul a reținut că reclamanții sunt înscriși în registrul

acționarilor SC C. atât ca persoane fizice precum și ca membri în cadrul Asociației

PAS C. - aceasta fiind de asemenea, acționar la SC C. SA, cu 282.485 acțiuni - potrivit

relațiilor comunicate de Registrul Informatizat Moldova. Prin acțiunea de față,

reclamanții solicită înscrierea în registru, în nume propriu a acțiunilor ce revin

în calitate de membrii ai asociației, prin achitarea prețului acțiunilor cumpărate

de asociație.

Potrivit statutului asociației,

acțiunile dobândite de asociație, conform art. 19 lit. c) din O.U.G. nr. 88/1997,

se transmit membrilor asociației după achitarea lor integrală. Dar în același statut

se prevede că intră în competența exclusivă a adunării generale modul de stabilire

și de distribuire a acțiunilor către membrii asociației. Este adevărat că dizolvarea

asociației nu reprezintă o condiție de admisibilitate a cererii introductive, dar

atâta timp cât in interiorul asociației nu s-au clarificat drepturile și obligațiilor

membrilor săi, conform statutului intern, s-a apreciat că nu poate interveni direct,

instanța de judecată în modalitatea solicitată prin acțiunea introductivă.

Pentru aceste considerente,

acțiunea reclamanților a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel reclamanții.

Analizând

sentința apelată, în raport

de susținerile părților și de dispozițiile legale incidente, curtea a constatat

nefondat apelul, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

În cadrul SC C. SA s-a

constituit Asociația C. PAS, în scopul cumpărării de acțiuni de la fostul FPS; asociația

a fost constituită în baza Legii nr. 21/1924 și a O.U.G. nr. 88/1997; acest din

urmă act normativ prevede la art. 21 că: „Acțiunile dobândite în conformitate cu

prevederile acestei secțiuni se înscriu în registrul acționarilor societății comerciale.

Asociația va figura în registrul acționarilor și se va înscrie în Registrul comerțului

la poziția "Acționari", până la plata integrală a prețului, având drept

de vot în adunarea generală a acționarilor, în funcție de natura acțiunilor achiziționate:

comune sau preferențiale.

(2) Acțiunile dobândite

în conformitate cu prevederile acestei secțiuni sunt transmise membrilor asociației

numai după plata integrală a prețului”.

Potrivit statutului asociației,

acțiunile dobândite de asociație, conform art. 19 lit. c) din O.U.G. nr. 88/1997,

se transmit membrilor asociației după achitarea lor integrală. De asemenea, în același

statut se prevede că intră în competența exclusivă a adunării generale modul de

stabilire și de distribuire a acțiunilor către membrii asociației.

În speță, litigiul de

față privește modul de distribuire a acțiunilor către membrii asociației.

Trebuie remarcat, în primul

rând, că argumentul principal din acțiunea reclamanților (reiterat în apel), privește

interpretarea efectelor contractului de cesiune din 26 ianuarie 2012, prin care

reclamanta L.L. a cesionat către L.D., L.A. și L.D.M. dreptul său de creanță împotriva

asociației, pentru suma de 165.000 RON.

Apelanta reclamantă L.L.

a adresat Asociației C. o cerere de cumpărare de acțiuni, scop în care a achitat

suma de 165.000 RON, iar prin adresa din 25 octombrie 2011 i se comunică acordul

asociației pentru cumpărarea unui număr de 11.137 acțiuni, în valoare de 25.604

RON; pentru diferența achitată, de 139.796 RON i se comunică, prin aceeași adresă

că aceasta va fi restituită în două tranșe: 78.046,19 RON la data de 31 iulie 2012

și respectiv 69.094,64 RON la data de 31 iulie 2013.

Deși prin acest act se

consemnează că asociația trebuie să îi restituie sus numitei suma de 139.796 RON,

aceasta încheie contractul de cesiune de creanță din 26 ianuarie 2012, prin care

cesionează parțial dreptul său de creanță din totalul creanței sale, de 146.161

RON, împotriva debitorului cedat Asociația C., către reclamanții L.D., L.A. și L.D.M.,

ea rămânând creditoare pentru suma de 107.335 RON.

Trebuie remarcat că suma

menționată în adresa din 25 octombrie 2011 drept creanță a reclamantei L.L. asupra

asociației – 139.796 RON, diferă de cea menționată în cesiunea de creanță.

Dincolo de acest aspect,

însă, se impune observația că efectele cesiunii sunt menționate expres în contract

și constau în faptul că cesionarii devin, alături de cedent, creditori ai debitorului

cedat, pentru valoarea nominală a creanței și a accesoriilor acesteia, urmând să

fie plătiți proporțional cu valoarea creanței fiecăruia. Cu alte cuvinte, cesiunea

se referă în mod clar la o sumă de bani pe care urma ca debitorul cedat, respectiv

asociația, să o achite debitorilor cedați, alături de cedent.

Ca urmare, acest contract

privește doar cesiunea parțială a creanței pe care reclamanta sus numită o avea

față de asociație, fără a avea vreo legătură cu acțiunile distribuite de asociație,

susținerile contrare din apel neputând fi reținute. Nu se face nici o referire la

o compensare a obligațiilor pe care la aveau cesionarii față de debitorul cedat,

astfel cum rezultă acestea din adresele din 25 octombrie 2011, respectiv de plată

a ratelor stabilite pentru contravaloarea acțiunilor acordate de asociație celor

trei cesionari.

Ca urmare, în condițiile

în care reclamanta L.L. a depus o sumă mult mai mare decât prețul acțiunilor ce

i-au fost acordate de asociație, în sarcina asociației nu se putea reține decât

obligația de restituire a diferenței, pentru suma de 139.796 RON, fără ca această

sumă să aibă vreo influență asupra numărului de acțiuni dobândit de aceasta sau

de cesionarii anterior menționați.

De altfel, aceste aspecte

au mai fost examinate și în cadrul Dosarelor nr. 9371/279/2011 și nr. 9370/279/2011,

în care demersurile judiciare ale reclamantei au avut același scop, respectiv alocarea

de acțiuni pentru întreaga sumă, de 165.000 RON, depusă în contul asociației, soluțiile

din dosarele menționate constatând, cu putere de lucru judecat că nu aceasta a fost

destinația sumei arătate.

În ce privește achiziționarea

de către L.Z. a unui număr de 2009 acțiuni de la moștenitoarea asociatei S.L., pe

de o parte nu s-a dovedit că actul de vânzare depus la dosar ar fi fost prezentat

asociației, după cum nu s-au depus înscrisuri suplimentare privind calitatea de

moștenitor și valabilitatea transmiterii acțiunilor, iar pe de altă parte, iar din

evidențele asociației pârâte rezultă că L.Z. figurează cu un număr de 6.012 acțiuni,

așa cum susțin și reclamanții.

În acest sens, raportul

informativ depus, menționează că la data de 25 noiembrie 2011, L.Z. figurează cu

un număr de 6.012 acțiuni, ori prin cererea de față se solicită același lucru.

Referitor la înlăturarea,

în mod nejustificat , a expertizei contabile efectuată în cauză, curtea a constatat

că și această critică este nefondată. Se are în vedere faptul că expertiza contabilă

a procedat la repartizarea acțiunilor cu luarea în calcul a sumei de 165.000 RON

depusă de reclamantă, ori instanța a stabilit că nu poate fi avută în vedere suma

respectivă, în întregime, ca fiind preț achitat pentru acțiuni, în condițiile în

care cererea

reclamantei

L.L. a fost admisă doar pentru cumpărarea unui număr de 11.137 acțiuni, în valoare

de 25.604 RON.

Cum aprecierea asupra

acestui aspect revenea instanței de judecată, concluziile raportului de expertiză,

ce porneau de la o premisă contrară, nu puteau fi avute în vedere.

Nefondate sunt și celelalte

critici expuse de apelanții reclamanți, toate argumentele acestora fiind subsumate

aceleiași susțineri referitoare la destinația întregii sume de 165.000 RON depusă

de reclamanta L.L. ca fiind preț achitat pentru acțiuni.

Ori, în condițiile în

care, așa cum corect s-a reținut la fond, cererea

reclamantei L.L. a fost

admisă doar pentru cumpărarea unui număr de 11.137 acțiuni, în valoare de 25.604

RON, iar în statutul asociației se prevede că intră în competența exclusivă a adunării

generale modul de stabilire și de distribuire a acțiunilor către membrii asociației,

reclamanții nu pot impune o altă modalitate de distribuire a acestor acțiuni.

Față de considerentele

expuse, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și

fiscal, a respins apelul declarat de către apelanții-reclamanți L.L., L.A., L.D.,

L.D.M., L.Z. și M.F., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii

au declarat recurs reclamanții L.L., L.A., L.D., L.Z., M.F. și L.D.M. prin care

au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii

apelului și pe fondul cauzei admiterea acțiunii.

În susținerea recursului

au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ.

Recurenta a structurat

cererea de recurs, prin dezvoltarea următoarelor patru critici:

instanța de apel că litigiul de față privește modul de distribuire a acțiunilor

între membrii asociației. În realitate, obiectul acțiunii este reprezentat de obligația

de a face în temeiul art. 1270 C. civ., constând în obligarea SC C. și Registrului

Informatizat Moldova să procedeze la înscrierea în Registrul Acționarilor a numărului

de acțiuni repartizat conform Hotărârii Adunării Generale a Asociației C. din 18

octombrie 2011.

Recurenții susțin că au

îndeplinit toate condițiile menționate la cap. 6 din Statutul Asociației și anume

plata acestora, așa cum rezultă din expertiza contabilă și din completarea ei.

Esența litigiului de față

poartă asupra neînregistrării acțiunilor distribuite nici în registrul acționarilor

și nici în Registrul Informatizat Moldova, deși acestea au fost plătite de către

recurenți și distribuite de adunarea generală.

este reprezentată de interpretarea greșită a contractului de creanță și efectele

acestuia. Acest contract a fost încheiat între L.L. ca cedent și L.D., L.A. și L.D.

ca cesionari, urmărindu-se doar asigurarea mijloacelor financiare necesare cesionarilor

pentru plata acțiunilor ce li se cuveneau conform înștiințării Asociației C.

Cedenta a notificat Asociației

cesiunea amintită, conform art. 1578 alin. (1) C. civ. și a solicitat aceleiași

asociații ca în temeiul art. 1616 C. civ. să ia act de operarea de plin drept a

compensației între suma de plată datorată pentru acțiunile distribuite și creanța

dobândită conform contractului de cesiune.

Recurenții arată că este

evident că în acest mod s-au convertit drepturile de creanță dobândite de cesionari

în plata acțiunilor, care se adaugă la celelalte acțiuni obținute de cesionari cu

plata în numerar.

Cesiunea de creanță fiind

ulterioară Hotărârii Adunării Generale este irelevantă neconcordanța sumei menționată

în adresa din 25 octombrie 2011.

reprezentată de aprecierea eronată de către instanța de apel a expertizei tehnico-contabile

efectuate în cauză. Expertul contabil a verificat documentele existente și a stabilit

numărul de acțiuni distribuite și achitate, conform răspunsului la obiecțiuni, fiind

avute în vedere în mod corect și acțiunile plătite prin cesiunea de creanță.

Instanța de apel este

în eroare când apreciază că expertiza a luat în calcul suma de 165.000 RON plătită

de L.L., iar expertiza contabilă precizează în anexa 2A modul în care sunt repartizate

aceste acțiuni în interiorul Asociației.

În esență, arată recurenții

este evident că L.L. a creditat Asociația cu suma de 165.000 RON, din care 25.604

RON au acoperit contravaloarea celor 11.137 de acțiuni repartizate ei, 38.826 RON

au fost cesionați celor trei persoane amintite și fac obiectul operării de plin

drept a compensației, iar diferența de 100.570 RON urma să fie restituită de asociație

conform sentinței nr. 2916 din 17 mai 2012 a Judecătoriei Piatra Neamț.

reprezentată de nesocotirea dispozițiilor statutare ale asociației privind competența

exclusivă a adunării generale de distribuire a acțiunilor, caracterizând eronat

cererile noastre drept impunerea unei alte modalități de distribuire a acțiunilor,

pe baza plății de 165.000 RON făcută de L.L. pentru achiziționarea acțiunilor.

Potrivit art. 14-19 din

Statut acțiunile dobândite de asociație se transmit membrilor asociației după achitarea

lor integrală conform opțiunii acestora, în baza vărsămintelor. Aceste acțiuni se

înregistrează în registrul acționarilor, pe numele membrilor asociației. Mai mult

potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990 numai acțiunile plătite dau dreptul de vot

în adunarea generală.

Recurenții susțin refuzul

asociației de a aduce la îndeplinire propria hotărâre, ceea ce încalcă prevederile

cap. 8 din Statutul Asociației referitoare la dizolvarea și lichidarea ei, care

ar duce la modificarea structurii acționariatului.

În final, recurenții susțin

că instanța de apel nu precizează modalitatea în prin care s-ar putea valorifica

dreptul dat de acțiunile repartizate și plătite.

Intimata Registrul Informatizat

Moldova a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

Recursul este nefondat,

urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Este de precizat că au

fost invocate dispozițiile art. 1270 C. civ., art. 1616 și art. 1617 C. civ. însă

aceste norme de procedură nu pot fi avute în vedere la soluționarea cauzei de față

în raport de dispozițiile Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii

nr. 287/2009 privind C. civ., publicată în M. Of. la data de 10 iunie 2011 și intrată

în vigoare la data de 13 iunie 2011, litigiul de față fiind supus dispozițiilor

C. civ. de la 1864.

Prealabil, Înalta Curte

constată că deși recurenții au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de

art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., criticile pot fi subsumate și analizate doar

prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

care vizează aplicarea și interpretarea greșită a legii.

Prima critică a recurenților

a vizat, în esență, calificarea greșită a obiectului acțiunii și pe cale de consecință

analizarea cererii de chemare în judecată prin prisma modului de distribuire al

acțiunilor și nu din punct de vedere al obligației de a face care privește înregistrarea

acțiunilor repartizate în registrul acționarilor SC C. SA și în Registrul Informatizat

Moldova.

Critica recurenților este

nefondată.

Astfel, instanța de apel

a reținut în mod corect situația de fapt care atrage temeiul de drept aplicabil

cererii de față, respectiv dispozițiile art. 19 lit. c) din O.U.G. nr. 88/1997,

potrivit căruia acțiunile dobândite de asociație se transmit membrilor acesteia

după achitarea lor integrală. De asemenea, potrivit statutului intră în competența

exclusivă a adunării generale modul de stabilire și distribuire a acțiunilor către

membrii asociației.

În consecință, deși se

susține că potrivit Hotărârii Adunării Generale a Asociației din 18 octombrie 2011,

recurenților le-au fost distribuite acțiunile plătite de reclamanți, punându-se

numai problema înregistrării acestora în registrul acționarilor, Înalta Curte constată

că în mod corect a analizat instanța de apel cererea din prisma modului de stabilire

și de distribuire a acțiunilor către membrii asociației.

De asemenea, acțiunea

de față a impus analizarea faptului dacă reclamanții sunt dobânditorii acțiunilor

tranzacționate.

Relevant din acest punct

de vedere este faptul că aceste aspecte au fost analizate în cadrul judecății ce

a format obiectul Dosarului nr. 9371/279/2011, unde prin sentința civilă nr. 1864/2012

Judecătoria Piatra Neamț a respins acțiunea formulată de reclamanta L.L., reținând

că nu există temei juridic potrivit art. 13 din Statutul asociației pentru repartizarea

tuturor acțiunilor plătite prin contractul nr. 1/2011, în consecință fiind respinsă

acțiunea de obligare a Consiliului de Administrație al Asociației C. de distribuire

a unui număr de 50.000 acțiuni.

Potrivit Hotărârii Adunării

Generale a Asociației din 18 octombrie 2011 este adevărat că le-au fost distribuite

membrilor familiei L. o mică parte din acțiunile achitate prin contractul cu SIF

Moldova din anul 2011, între părți purtându-se și un alt litigiu, care a constituit

un alt demers din partea reclamantei L.L. pentru atribuirea de acțiuni.

Esența litigiului de față

poartă asupra interpretării voinței asociației, care în contextul reținut în hotărârea

instanței de apel nu a înțeles să acorde numărul de acțiuni pretins prin acțiune,

transmiterea acestora neputând opera ope legis, astfel cum susțin recurenții.

Cea de a doua critică

este reprezentată de interpretarea greșită a contractului de cesiune de acțiuni

și a efectelor acestora.

Prin contractul de cesiune

de acțiuni au fost create drepturi și obligații numai între părțile contractante,

respectiv L.L., L.D., L.A. și L.D.M. și reprezintă modalitatea în care aceștia au

înțeles să împartă suma de bani primită de Asociația C., acesta nefiind opozabil

pârâtei.

Contractului de cesiune

nu-i pot fi acordate efecte care să depășească voința Asociației, distribuirea acțiunilor

fiind gestionată de Adunarea generală prin Consiliul de Administrație.

Din expunerea celei de

a treia critici, recurenții trimit la concluziile expertizei contabile efectuate

în cauză, solicitând să se rețină faptul că L.L. a creditat societatea cu suma de

165.000 RON din care 25.826 RON au fost cesionați celor trei persoane amintite și

fac obiectul operării de plin drept a compensației, iar diferența de 100.570 RON

urma să fie restituită de asociație.

Din acest punct de vedere

trebuie menționat și faptul că recursul este o cale de atac de reformare, nedevolutivă,

prin care se realizează controlul judiciar fără ca prin natura sa să permită instanței

imediat superioare să provoace judecarea în fond a pricinii. Or, este evident că

prin această critică recurenții au invocat chestiuni de fond, cu intenția de a provoca

o rejudecare a fondului, lucru nepermis în recurs câtă vreme reclamanții au beneficiat

de o cale de atac devolutivă – apelul – iar chestiunile de netemeinicie nu pot fi

reținute în această cale extraordinară de atac decât în măsura în care sprijină

o critică de nelegalitate.

Chestiunile legate de

administrarea probelor și interpretarea acestora în scopul de a determina situația

de fapt vizează netemeinicia și nu ar putea fi analizate în recurs.

Prin ultima critică, recurenții

susțin incidența dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora acțiunile

repartizate și plătite dau drept de vot în adunarea generală a SC C. SA, iar prin

respingerea acțiunii nu au fost acordate efecte juridice Hotărârii Adunării Generale

a Asociației C. din 18 octombrie 2011.

Se observă pe de o parte

că aceste critici au fost analizate prin primul punct al argumentelor instanței

de recurs, demonstrându-se faptul că demersul judiciar al reclamanților nu poate

produce efecte în condițiile art. 19 lit. c) din O.U.G. nr. 88/1997 raportat la

statutul intern al asociației, instanța neputând interveni direct în modalitatea

solicitată prin acțiunea introductivă.

În ce privește incidența

dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 31/1990, Înalta Curte constată că prin hotărârile

din data de 24 mai 2012, Adunarea Generală a Acționarilor Asociației C. a hotărât

excluderea din cadrul Asociației a reclamanților, acțiunile rămânând în cadrul acesteia.

În raport de aceste considerente,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul reclamanților urmează a fi

respins ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge ca

nefondat recursul declarat de reclamanții L.L., L.A., L.D., L.Z., M.F. și L.D.M.

împotriva deciziei nr. 95/2013 din 17 octombrie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie

2014.