ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1358/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1358/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal la data

de 10 februarie 2011, ulterior precizată la data de 22 martie 2011, reclamanta B.I.,

de cetățenie moldoveană a chemat în judecată, inițial Ministerul Justiției, mai

apoi pe pârâta Autoritatea Națională Pentru Cetățenie, solicitând ca prin

hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei să primească și să

înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei la secretariatul

tehnic din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din cadrul

ministerului pârât; iar în caz de refuz, obligarea pârâtei la plata unor daune

morale în sumă de 100 euro pentru fiecare zi de întârziere, până la

îndeplinirea acestei obligații, cu cheltuieli de judecată.

În motivare acțiunii,

reclamanta a arătat că a formulat o cerere de dobândire a cetățeniei române, în

temeiul dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1991, motivat de

faptul că este căsătorită de peste 5 ani cu un cetățean roman, sens în care, s-a

deplasat la București pentru a depune dosarul de cetățenie, însă acesta i-a fost

respins, după care, l-a trimis prin corespondență în data de 29 martie 2010, în

vederea demarării și inițierii procedurii legale în baza Legii nr. 21/1991.

Reclamanta a susținut

că pârâtul a înregistrat dosarul după 5 luni de zile, respectiv la data de 09

august 2010, iar în luna septembrie dosarul i-a fost restituit, cu motivarea că

nu este un caz temeinic justificat, reclamanta având posibilitatea să depună doar

personal cererea de redobândire a cetățeniei române.

La data de 28

octombrie 2010, reclamanta a refăcut din nou actele, prin mandatar, atașând cu act

medical doveditor, pe care le-a expediat din nou prin poștă.

La data de 31 ianuarie

2011, dosarul i-a fost din nou restituit, însoțit de adresa, prin care pârâta a

motivat că mandatarul ar putea îndeplini demersurile în cauză, doar dacă: există

referat detaliat al medicului specialist curant privind afecțiunea care determina

incapacitatea temporară/permanentă de deplasare; bilet de ieșire din spital; adeverință

de la locul de muncă cu numărul de zile de concediu medical necesar recuperării/refacerii.

În plus, s-a arătat că

afecțiunea menționată în adeverința medicală nu ar fi un caz temeinic justificat,

reclamanta având posibilitatea depunerii personal a dosarului.

Față de refuzul nejustificat

al pârâtei de a înregistra cererea de acordare a cetățeniei române, reclamanta a

apreciat că este tratată discriminatoriu în raport cu alți cetățeni.

În drept a invocat dispozițiile

art. 1 alin. (1) alin. (8), art. 2 lit. h), art. 8, 10, 18 alin. (3) din Legea

nr. 554/2004.

Prin întâmpinare, pârâtul

Ministerul Justiției

a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la prevederile

art. 17 din O.U.G. nr. 5/2010.

Prin sentința nr. 278

din 06 mai 2011, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta B.I., în contradictoriu cu pârâta

Ministerul Justiției – Autoritatea Națională Pentru Cetățenie București, a obligat

pârâta să primească și să înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei

române la secretariatul tehnic al pârâtei, sub sancțiunea aplicării penalităților,

în sumă de 100 euro, plătibili în RON, la cursul de schimb euro/RON al Băncii Naționale

Române, pe fiecare zi de întârziere, începând cu 30 de zile de la data rămânerii

irevocabile a prezentei sentințe și la plata către reclamantă a sumei de 1.000 RON,

cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că problema drept ce trebuie dezlegată vizează

interpretarea și aplicarea în speță a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea

cetățeniei române nr. 21/1991 republicată, în concret, dacă reclamanta a probat

starea de fapt conform căreia aceasta s-a aflat într-un caz temeinic justificat,

pentru care a apelat la depunerea cererii printr-un mandatar cu procură specială

și autentică, precum și refuzul pârâtei de a primi și înregistra cererea de dobândire

a cetățeniei române depusă prin mandatar și ulterior transmisă prin poștă.

Instanța de fond a reținut

că atât prin cererea inițială de acordare a cetățeniei române adresată de reclamantă

autorității pârâte înregistrată din 09 august 2010 și restituită reclamantei prin

adresa nr. 11978/ANC/260/2011, cât și ulterior printr-o a doua cerere depusă la

15 noiembrie 2010, aceasta a justificat faptul că cererea, însoțită de documentele

prevăzute de lege, s-a formulat prin mandatarul desemnat de aceasta, avocatul C.M.,

întrucât starea sănătății sale nu-i permite deplasarea personal la București la

sediul autorității administrative pârâte, anexând în acest sens adeverința medicală

din 12 octombrie 2010 emisă de medicul primar de medicină generală K.S., din care

rezultă că reclamanta a fost diagnosticată cu luxație tibio-tarsiană dreapta și

i se recomandă imobilizare cu aparat gipsat și repaus la pat, menționându-se că

nu se poate deplasa.

Raportat la certificatul

medical, instanța a apreciat că situația de excepție prevăzută de lege în art. 13

alin. (1) este dovedită, așa încât, refuzul de a primi, înregistra și examina cererea

de acordare a cetățeniei române formulată prin mandatar cu procură specială, este

neîntemeiat și dat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Instanța de fond a reținut

așadar că refuzul pârâtei încalcă dreptul reclamantei de a solicita acordarea cetățeniei

române, conform art. 8 din Legea nr. 21/1991 și cel de petiție reglementat de O.G.

nr. 27/2002.

Cu privire la capătul

de cerere accesoriu, față de precizările reclamantei, instanța de fond l-a încadrat

în dispozițiile art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, mai precis, reclamanta

a solicitat admiterea acțiunii sub sancțiunea plății unei penalității de 100 euro

pe fiecare zi întârziere plătibili în RON, la cursul de schimb euro/leu al Băncii

Naționale Române, începând cu data împlinirii termenului de 30 de zile de la data

rămânerii irevocabile a prezentei sentințe.

Prin urmare, instanța

a apreciat că nu este vorba de o cerere de acordare a daunelor morale, o astfel

de cerere fiind oricum scutită de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor

art. 15 lit. f)

1

din Legea nr. 146/1997 dispoziție introdusă prin O.G.

nr. 11/1998 dispoziție repusă în vigoare în forma de dinaintea abrogării dispuse

prin O.G. nr. 34/2001 ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 778/2009.

Reținând culpa procesuală

a pârâtei, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 274 C. proc. civ. și a obligat-o

la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în beneficiul reclamantei,

reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs în termen, motivat și legal timbrat pârâții Ministerul Justiției

și Autoritatea Națională pentru Cetățenie pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs invocate

conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii, în raport de obiectul

cauzei.

În recursul declarat de

recurentul Ministerul Justiției se critică sentința atacată prin care s-a admis

acțiunea reclamantei-intimate pe motiv că în mod greșit prima instanță nu a pus

în discuția părților și nu a analizat excepția lipsei calității procesuale pasive

invocată de recurentul-pârât.

Se arată că în raport

de obiectul cauzei contestare pretins refuz nejustificat de înregistrare a cererii

de acordare a cetățeniei române și în raport de dispozițiile art. 12 și 13 din Legea

nr. 21/1991 astfel cum a fost modificată, recurentul-pârât nu are calitate procesuală

pasivă, neavând calitatea de debitor al obligației pretins a fi executate în condițiile

și termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004.

Se solicită admiterea

recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei

calității procesuale pasive invocate și respingerii acțiunii față de recurentul-pârât.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă

Autoritatea Națională Pentru Cetățenie se încadrează în dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii.

Se arată că în cauză în

mod greșit s-a constatat existenței unui exces de putere, conform dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 privind înregistrarea cererii de

dobândire a cetățeniei române.

Se arată că în cauză refuzul

pârâtei de a înregistra cererea reclamantei-intimate a fost determinată de faptul

că adeverința medicală depusă de reclamantă din 12 octombrie 2010 nu a fost apreciată

ca fiind un caz bine justificat privind imposibilitatea depunerii personal a cererii

de dobândire a cetățeniei și nu prin mandatar cu procură specială.

Se arată că instanța de

fond nu a analizat puterea probatorie a adeverinței medicale și a apreciat nejustificat

că adresa din 26 ianuarie 2011 reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a

cererii.

Se solicită admiterea

recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

La dosar reclamanta-intimată

a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

Analizând recursurile

declarate, Curtea va aprecia pentru următoarele considerente că acestea sunt fondate,

în parte sentința atacată fiind nelegală și netemeinică.

Recursul declarat de recurentul-pârât

Ministerul Justiție este fondat în ceea ce privește nepronunțarea instanței de fond

pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de acest pârât.

În mod greșit instanța

de fond a admis acțiunea reclamantei și în contradictoriu cu acest recurent, care

în raport de dispozițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 21/1991 astfel cum a fost

modificată nu are atribuții privind înregistrarea și soluționarea cererilor de dobândire

sau de redobândire a cetățeniei române.

Recurentul Ministerul

Justiției nu are calitate procesuală pasivă în cauză nefiind debitor al obligației

pretins a fi executate de reclamanta-intimată în condițiile Legii nr. 554/2004.

În consecință recursul

urmează a fi admis în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive

și respingerii acțiunii față de acesta.

Recursul declarat de recurenta-pârâtă

Autoritatea Națională Pentru Cetățenie este fondat în arte în ceea ce privește plata

penalităților stabilite în sumă de 100 euro.

În ceea ce privește fondul

cauzei, aspectele de nelegalitate nu port fi reținute.

În mod corect s-a constatat

existența unui refuz nejustificat de înregistrare a cererii de dobândire a cetățeniei

române în sensul existenței unui exces de putere din partea recurentei-pârâte care

nu a recunoscut situația de excepție prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea

nr. 21/1991 în sensul de a depune cererea printr-un mandatar cu procură specială.

Instanța de fond a analizat

adresa de răspuns din 26 ianuarie 2011 și a analizat și adeverința medicală invocată

din 12 octombrie 2010 invocată pe situația de fapt ca motiv temeinic justificat

și a apreciat corect că în cauză sunt îndeplinite condițiile existenței unui refuz

nejustificat de soluționare în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din

Legea nr. 554/2004.

Aceasta deoarece adeverința

medicală a probat în concret imposibilitatea obiectivă de a depune cererea de dobândire

a cetățeniei personal de reclamanta-intimată și nu prin mandatar cu procură specială.

Curtea, verificând legalitatea

hotărârii recurate, conform art. 304

1

C. proc. civ. apreciază ca fondat

recursul în ceea ce privește obligarea recurentei la plata penalităților în sumă

de 100 euro, plătibili în RON la cursul de schimb pe fiecare zi de întârziere, începând

cu 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

În mod greșit instanța

de fond a obligat recurenta la plata penalităților acestea având natura juridică

a unor daune cominatorii în condițiile în care executarea hotărârilor pronunțate

în condițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează cadrul special reglementat

prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, respectiv în cel mult

30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

Numai în cazul în care

termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau după

caz persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi

de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere conform

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere aceste

dispoziții, rezultă că atâta timp cât textul de lege, care reglementează procedura

executării, prevede un termen în interiorul căruia autoritatea publică este obligată

să execute hotărârea, în cauză să înregistreze cererea reclamantei de redobândire

a cetățeniei române, este nejustificată obligarea la plata penalităților.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va admite recursurile

și va modifica în arte sentința atacată în sensul că va admite excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Justiției și va respinge acțiunea față de acesta

și va respinge capătul de cerere privind plata penalităților.

Va menține celelalte dispoziții

ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței

nr. 278 din 06.05.2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal.

Modifică în parte sentința

atacată în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului

Justiției și, pe cale de consecință respinge acțiunea față de acesta.

Respinge capătul de cerere

privind plata penalităților.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie

2012.