ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1358/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal la data de 10 februarie 2011, ulterior precizată la data de 22 martie 2011, reclamanta B.I., de cetățenie moldoveană a chemat în judecată, inițial Ministerul Justiției, mai apoi pe pârâta Autoritatea Națională Pentru Cetățenie, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei să primească și să înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei la secretariatul tehnic din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din cadrul ministerului pârât; iar în caz de refuz, obligarea pârâtei la plata unor daune morale în sumă de 100 euro pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea acestei obligații, cu cheltuieli de judecată.

În motivare acțiunii, reclamanta a arătat că a formulat o cerere de dobândire a cetățeniei române, în temeiul dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1991, motivat de faptul că este căsătorită de peste 5 ani cu un cetățean roman, sens în care, s-a deplasat la București pentru a depune dosarul de cetățenie, însă acesta i-a fost respins, după care, l-a trimis prin corespondență în data de 29 martie 2010, în vederea demarării și inițierii procedurii legale în baza Legii nr. 21/1991. Reclamanta a susținut că pârâtul a înregistrat dosarul după 5 luni de zile, respectiv la data de 09 august 2010, iar în luna septembrie dosarul i-a fost restituit, cu motivarea că nu este un caz temeinic justificat, reclamanta având posibilitatea să depună doar personal cererea de redobândire a cetățeniei române.

La data de 28 octombrie 2010, reclamanta a refăcut din nou actele, prin mandatar, atașând cu act medical doveditor, pe care le-a expediat din nou prin poștă. La data de 31 ianuarie 2011, dosarul i-a fost din nou restituit, însoțit de adresa, prin care pârâta a motivat că mandatarul ar putea îndeplini demersurile în cauză, doar dacă: există referat detaliat al medicului specialist curant privind afecțiunea care determina incapacitatea temporară/permanentă de deplasare; bilet de ieșire din spital; adeverință de la locul de muncă cu numărul de zile de concediu medical necesar recuperării/refacerii. În plus, s-a arătat că afecțiunea menționată în adeverința medicală nu ar fi un caz temeinic justificat, reclamanta având posibilitatea depunerii personal a dosarului.

Față de refuzul nejustificat al pârâtei de a înregistra cererea de acordare a cetățeniei române, reclamanta a apreciat că este tratată discriminatoriu în raport cu alți cetățeni. În drept a invocat dispozițiile art. 1 alin. (1) alin. (8), art. 2 lit. h), art. 8, 10, 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, raportat la prevederile art. 17 din O.U.G. nr. 5/2010.

Prin sentința nr. 278 din 06 mai 2011, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta B.I., în contradictoriu cu pârâta Ministerul Justiției – Autoritatea Națională Pentru Cetățenie București, a obligat pârâta să primească și să înregistreze cererea reclamantei de acordare a cetățeniei române la secretariatul tehnic al pârâtei, sub sancțiunea aplicării penalităților, în sumă de 100 euro, plătibili în RON, la cursul de schimb euro/RON al Băncii Naționale Române, pe fiecare zi de întârziere, începând cu 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe și la plata către reclamantă a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că problema drept ce trebuie dezlegată vizează interpretarea și aplicarea în speță a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 republicată, în concret, dacă reclamanta a probat starea de fapt conform căreia aceasta s-a aflat într-un caz temeinic justificat, pentru care a apelat la depunerea cererii printr-un mandatar cu procură specială și autentică, precum și refuzul pârâtei de a primi și înregistra cererea de dobândire a cetățeniei române depusă prin mandatar și ulterior transmisă prin poștă.

Instanța de fond a reținut că atât prin cererea inițială de acordare a cetățeniei române adresată de reclamantă autorității pârâte înregistrată din 09 august 2010 și restituită reclamantei prin adresa nr. 11978/ANC/260/2011, cât și ulterior printr-o a doua cerere depusă la 15 noiembrie 2010, aceasta a justificat faptul că cererea, însoțită de documentele prevăzute de lege, s-a formulat prin mandatarul desemnat de aceasta, avocatul C.M., întrucât starea sănătății sale nu-i permite deplasarea personal la București la sediul autorității administrative pârâte, anexând în acest sens adeverința medicală din 12 octombrie 2010 emisă de medicul primar de medicină generală K.S., din care rezultă că reclamanta a fost diagnosticată cu luxație tibio-tarsiană dreapta și i se recomandă imobilizare cu aparat gipsat și repaus la pat, menționându-se că nu se poate deplasa.

Raportat la certificatul medical, instanța a apreciat că situația de excepție prevăzută de lege în art. 13 alin. (1) este dovedită, așa încât, refuzul de a primi, înregistra și examina cererea de acordare a cetățeniei române formulată prin mandatar cu procură specială, este neîntemeiat și dat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Instanța de fond a reținut așadar că refuzul pârâtei încalcă dreptul reclamantei de a solicita acordarea cetățeniei române, conform art. 8 din Legea nr. 21/1991 și cel de petiție reglementat de O.G. nr. 27/2002.

Cu privire la capătul de cerere accesoriu, față de precizările reclamantei, instanța de fond l-a încadrat în dispozițiile art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, mai precis, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii sub sancțiunea plății unei penalității de 100 euro pe fiecare zi întârziere plătibili în RON, la cursul de schimb euro/leu al Băncii Naționale Române, începând cu data împlinirii termenului de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe. Prin urmare, instanța a apreciat că nu este vorba de o cerere de acordare a daunelor morale, o astfel de cerere fiind oricum scutită de plata taxei judiciare de timbru conform dispozițiilor art. 15 lit. f) 1 din Legea nr. 146/1997 dispoziție introdusă prin O.G.

nr. 11/1998 dispoziție repusă în vigoare în forma de dinaintea abrogării dispuse prin O.G. nr. 34/2001 ca efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 778/2009. Reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 274 C. proc. civ. și a obligat-o la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în beneficiul reclamantei, reprezentând onorariu de avocat. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen, motivat și legal timbrat pârâții Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Cetățenie pentru nelegalitate și netemeinicie. Motivele de recurs invocate conform art. 304 1 C. proc. civ. se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. invocându-se greșita aplicare a legii, în raport de obiectul cauzei. În recursul declarat de recurentul Ministerul Justiției se critică sentința atacată prin care s-a admis acțiunea reclamantei-intimate pe motiv că în mod greșit prima instanță nu a pus în discuția părților și nu a analizat excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul-pârât. Se arată că în raport de obiectul cauzei contestare pretins refuz nejustificat de înregistrare a cererii de acordare a cetățeniei române și în raport de dispozițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 21/1991 astfel cum a fost modificată, recurentul-pârât nu are calitate procesuală pasivă, neavând calitatea de debitor al obligației pretins a fi executate în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004.

Se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive invocate și respingerii acțiunii față de recurentul-pârât. Recursul declarat de recurenta-pârâtă Autoritatea Națională Pentru Cetățenie se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii. Se arată că în cauză în mod greșit s-a constatat existenței unui exces de putere, conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 privind înregistrarea cererii de dobândire a cetățeniei române. Se arată că în cauză refuzul pârâtei de a înregistra cererea reclamantei-intimate a fost determinată de faptul că adeverința medicală depusă de reclamantă din 12 octombrie 2010 nu a fost apreciată ca fiind un caz bine justificat privind imposibilitatea depunerii personal a cererii de dobândire a cetățeniei și nu prin mandatar cu procură specială.

Se arată că instanța de fond nu a analizat puterea probatorie a adeverinței medicale și a apreciat nejustificat că adresa din 26 ianuarie 2011 reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii. Se solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată. La dosar reclamanta-intimată a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate. Analizând recursurile declarate, Curtea va aprecia pentru următoarele considerente că acestea sunt fondate, în parte sentința atacată fiind nelegală și netemeinică. Recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiție este fondat în ceea ce privește nepronunțarea instanței de fond pe excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de acest pârât.

În mod greșit instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și în contradictoriu cu acest recurent, care în raport de dispozițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 21/1991 astfel cum a fost modificată nu are atribuții privind înregistrarea și soluționarea cererilor de dobândire sau de redobândire a cetățeniei române. Recurentul Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă în cauză nefiind debitor al obligației pretins a fi executate de reclamanta-intimată în condițiile Legii nr. 554/2004. În consecință recursul urmează a fi admis în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii față de acesta. Recursul declarat de recurenta-pârâtă Autoritatea Națională Pentru Cetățenie este fondat în arte în ceea ce privește plata penalităților stabilite în sumă de 100 euro.

În ceea ce privește fondul cauzei, aspectele de nelegalitate nu port fi reținute. În mod corect s-a constatat existența unui refuz nejustificat de înregistrare a cererii de dobândire a cetățeniei române în sensul existenței unui exces de putere din partea recurentei-pârâte care nu a recunoscut situația de excepție prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 21/1991 în sensul de a depune cererea printr-un mandatar cu procură specială. Instanța de fond a analizat adresa de răspuns din 26 ianuarie 2011 și a analizat și adeverința medicală invocată din 12 octombrie 2010 invocată pe situația de fapt ca motiv temeinic justificat și a apreciat corect că în cauză sunt îndeplinite condițiile existenței unui refuz nejustificat de soluționare în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Aceasta deoarece adeverința medicală a probat în concret imposibilitatea obiectivă de a depune cererea de dobândire a cetățeniei personal de reclamanta-intimată și nu prin mandatar cu procură specială. Curtea, verificând legalitatea hotărârii recurate, conform art. 304 1 C. proc. civ. apreciază ca fondat recursul în ceea ce privește obligarea recurentei la plata penalităților în sumă de 100 euro, plătibili în RON la cursul de schimb pe fiecare zi de întârziere, începând cu 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. În mod greșit instanța de fond a obligat recurenta la plata penalităților acestea având natura juridică a unor daune cominatorii în condițiile în care executarea hotărârilor pronunțate în condițiile art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 se realizează cadrul special reglementat prevăzute de art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, respectiv în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau după caz persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Având în vedere aceste dispoziții, rezultă că atâta timp cât textul de lege, care reglementează procedura executării, prevede un termen în interiorul căruia autoritatea publică este obligată să execute hotărârea, în cauză să înregistreze cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române, este nejustificată obligarea la plata penalităților. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc.

civ. va admite recursurile și va modifica în arte sentința atacată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și va respinge acțiunea față de acesta și va respinge capătul de cerere privind plata penalităților. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Ministerul Justiției și Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței nr. 278 din 06.05.2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată în sensul că admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și, pe cale de consecință respinge acțiunea față de acesta. Respinge capătul de cerere privind plata penalităților. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2012.